BNE ne reaminteste marele pacat al banking-ului din Romania: creditarea excesiva in valuta mai puternica decat leul nostru, scrie Stefan Liiceanu, pe contributors.ro.
„Dupa cum multi interesati in stirile economico-financiare stiu, la jumatatea lunii ianuarie, Banca Nationala a Elvetiei (BNE) a facut valuri pe pietele financiare cu decizia de a lasa francul sa fluctueze liber fata de euro, abandonand astfel interventiile ei de a ieftini moneda nationala in mod artificial, masura pe care o adoptase in septembrie 2011. In acel an, criza europeana era in plina desfasurare si se specula ca Grecia ar putea parasi zona euro. Incertitudinea fata de viitorul comunitatii europene era la punct de fierbere si, natural, investitorii, de la fonduri speculative pana la banci, s-au debarasat de euro in favoarea altor valute, mai ales a francului elvetian, ceea ce evident a dus la o apreciere drastica a francului fata de euro.
Aceasta realitate este limpede oglindita in evolutia cursului valutar franc/euro de-a lungul timpului, prezentata in graficul 1 de mai sus. Astfel, de la inceputul anilor 2000 si pana la criza financiara din 2007-2008, cursul franc/euro a fost relativ stabil, in jurul unei medii de 0.7 euro pe un franc. Insa, odata cu colapsul bancii Lehman Brothers in septembrie 2008 si cu agravarea crizei, francul a inceput sa se scumpeasca fata de euro la pas accelerat pana cand, in august 2011, cele doua valute tranzactionau la paritate. Cu alte cuvinte, francul se apreciase in aproape patru ani cu peste 40%, o situatie care exaspera exportatorii elvetieni ale caror marfuri devenisera astfel prea scumpe …
