Fumatul, consumul excesiv de alcool, sedentarismul si o dieta saraca in legume si fructe dubleaza riscul de producere a accidentelor cerebrale, potrivit unui studiu publicat in British Medical Journal, informeaza bbc.co.uk.
Un numar foarte mic din cei 20.000 de adulti care au participat la acest studiu aveau un stil de viata suficient de sanatos pentru a se proteja impotriva riscului de accident cerebral, au mentionat cercetatorii britanici.
Studiile anterioare au reliefat deja ca anumite elemente ale stilului de viata, precum dependenta de tutun si dieta, sunt asociate cu riscul de producere a infarctelor si atacurilor cerebrale, dar impactul avut de combinatia tuturor factorilor de risc asupra persoanelor aparent sanatoase a fost mai putin clar.
In acest studiu, realizat de University of East Anglia, cercetatorii au acordat cate un punct fiecarui element de „comportament sanatos” raportat de participantii la studiu, cu varste cuprinse intre 40 si 79 de ani.
Un punct a fost acordat persoanelor nefumatoare, un punct celor care consuma maxim 14 unitati de alcool pe saptamana, un punct celor care consuma cinci portii de fructe si legume pe zi si un punct celor care duc o viata activa din punct de vedere fizic.
Scorul maxim de patru puncte a fost obtinut de un procent semnificativ mai mare de femei decat de barbati.
Studiul a relevat faptul ca persoanele care au obtinut zero puncte sunt de 2,3 ori mai expuse riscului de a suferi un atac cerebral in urmatorii 11 ani, fata de persoanele care au realizat punctajul maxim.
Dintre participantii la studiu, 259 nu au obtinut niciun punct, 15 dintre acestia suferind cel putin un atac cerebral – o rata de 5,8%.
Scorul cu cea mai mare frecventa a fost cel de trei puncte, realizat de 7.822 de voluntari, din care un numar de 186 (2,4%) au suferit atacuri cerebrale.
Aproximativ 5.000 de pacienti au obtinut scorul maxim, de patru puncte, care a fost asociat cu un risc de producere a atacurilor cerebrale de doar 1,7%.
Cercetatorii considera ca aceste rezultate ofera argumente solide in sprijinul teoriei conform careia micile diferente inregistrate in stilul de viata al unei persoane influenteaza in mod direct riscurile de producere a atacurilor cerebrale.
