Agenda intalnirii la nivel inalt de la Vilnius nu este inchisa, desi pana la deciziile finale au ramas putine ore. Rusia si Uniunea Europeana joaca insa un joc dezechilibrat.
Spre deosebire de Bruxelles, care incearca sa impuna valorile UE, Moscova ameninta statele desprinse din fosta Uniune Sovietica si dornice acum sa se apropie de UE. Armenia, Georgia, Republica Moldova si Ucraina au fost invitate sa incheie Acorduri de Liber Schimb si de Asociere cu UE la Summit-ul de la Vilnius. Armenia s-a retras sub presiunile Rusiei, iar Ucraina a anuntat ca va amana semnarea documentelor pentru anul viitor, desi a continuat sa negocieze atat oficial, cat? si neoficial pana in ultimul moment.
Pentru multi experti in politica externa, reuniunea UE la nivel inalt de la Vilnius este un esec pentru ca Bruxelles-ul nu a putut tine piept Moscovei. Profesorul Mihai E. Ionescu, seful Institutului pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara, vede insa lucrurile dintr-o alta perspectiva: a”Vilnius ne arata nu esecul UE, ci cresterea ingrijorarii Rusiei ca-si va pierde spatiul imperial”.
a”Este o clarificare a apelor”, mai adauga profesorul Ionescu, explicand ca Bruxelles-ul a inteles ca nu e suficient sa lupte cu metodele a”soft-power” in batalia pe care o da Rusia pentru pastrarea influentei sale in vecinatatea apropiata si ca UE are nevoie de forta inclusiv militara, deci de a”hard-power”. Aceasta a”clarificare” poate fi contorizata ca un succes, este de parere Mihai E. Ionescu, fiindca in decembrie, la intalnirea liderilor UE, se va discuta despre necesitatea unei aparari comune. Rusia si-a folosit forta pentru a determina statele foste sovietice aflate in cursa pentru apropierea de UE sa renunte la acest drum: amenintarea cu pierderea statalitatii, de pilda, dar si faptul ca Moscova a inceput asta-vara sa livreze Azerbaidjanului echipamente militare, inclusiv tancuri si sisteme de artilerie, in valoare de un miliard de dolari, pentru a intimida Armenia sau embargoul vinului impus Republicii Moldova si amenintarile destinate deopotriva Chisinaului si Kievului ca vor pierde toate facilitatile economice cu Rusia, inclusiv cele privitoare la aprovizionarea cu gaz.
Profesorul Ionescu sustine ca, daca UE vrea sa conteze pe plan regional si global, atunci are nevoie de a”forta”: a”Actiunea politica a unui actor major trebuie sprijinita pe o forta militara consistenta”. Bruxelles-ul urmeaza sa invete lectia a”hard-power”, ceea ce nu inseamna ca intre UE si Rusia va aparea un a”dosar contondent”, mai spune seful Institutului pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara, ci doar ca viitoarele negocieri vor avea loc in alti termeni. Directorul executiv al Aspen Romania, Andrei Tarnea, observa ca a”UE nu are o viziune strategica in care sa functioneze ca o putere globala” si atrage atentia ca noul guvern de la Berlin a pus pe lista sa de prioritati realizarea unei politici externe si militare comune in cadrul Uniunii. Pentru Tarnea, ceea ce se intampla la Vilnius e doar un a”esec de comunicare” pentru ca Bruxelles-ul a creat a”asteptari exagerate”. Pe de alta parte, directorul executiv al Aspen considera ca UE trece printr-o etapa a”acut populista” si este a”incapabila” sa gestioneze problemele de largire si de extindere a relatiilor sale asa cum sunt prevazute in tratatele de asociere. In acelasi timp statele care aveau aspiratii la Vilnius au la randul lor probleme complexe in interior, iar lucrurile sunt mult mai incalcite decat …
