Summitul NATO, ziua intai. Romania cere avioane pentru politie aeriana, nave la Marea Neagra si un comandament pe teritoriul sau. Corespondenta Gandul din Newport

de Anca SIMINA Publicat la: 04.09.2014 08:20 Ultima actualizare: 04.09.2014 08:20

Inainte de a pleca marti de la Washington spre Europa presedintele Barack Obama suna la Kremlin. Nu ii raspunde nimeni. Obama decoleaza spre Tallin, pentru o intalnire cu Toomas Hendrik Ilves, Dalia Grybauskaite si Andris Berzins. Presedintii Estoniei, Lituaniei si Letoniei sunt printre cei care cer insistent intarirea estului in fata Rusiei. In urma, Vladimir Putin si Petro Porosenko, presedintele ales la Kiev, stabilesc armistitiul permanent estul separatist al Ucrainei. Cateva ore mai tarziu, un purtator de cuvant al Kremlinului il infirma. Cu aceste date incepe astazi la Newport cel mai asteptat Summit NATO, prima intalnire la “nivel zero”, cu 70 de sefi de state si de guverne, dupa anexarea Crimeei si multiplicarea noului razboi hibrid tot mai aproape de granita Aliantei. Puse in situatia de a intari flancul estic mai ales pe banii lor, statele din Vechea Europa dau din start indicii clare ca nu instalarea unor baze permanente ale NATO, ci doar o rotatie continua de militari pentru asigurarea zonei va fi, in final, solutia aleasa. Negocierile la NATO sunt insa incinse, dureaza de mai bine de doua luni, iar o decizie consensuala nu pare sigura, agresiunea din partea Rusiei nefiind vazuta de toti aliatii drept un pericol real. Detalii despre momentele-cheie ale reuniunii liderilor din tarilr NATO, intr-o corespondenta Gandul din Newport.

Marea intrebare a momentului – ce face NATO in privinta Rusiei? – va tine, timp de doua zile, agenda Summitului care incepe astazi in Tara Galilor. Extinderea in 2015 a masurilor de reasigurare pentru tarile de pe flancul estic al NATO – balticele, Polonia, Romania si Bulgaria, precum si stabilirea unui Plan de Actiune (Readiness Action Plan) sunt cele doua decizii pe care aliatii trebuie sa le ia in acest sens. Sunt insa divizati de diferenta inca semnificativa intre mijloacele militare de care dispune fiecare si mai ales de banii pe care tarile din Vechea Europa ar trebui sa ii verse in bugetul comun pentru intarirea securitatii statelor foste comuniste, alertate in ultimele sase luni dupa anexarea ilegala a Crimeei de catre Federatia Rusa si dupa extinderea razboiului hibrid – o agresiune mai putin conventionala, nebazata atat pe mijloace militare cat pe cele economice, politice si informationale in statele slabe, macinate de coruptie – declansat in Ucraina.
Restanti cu desfasurarea de forte de aparare dupa ce au acceptat extinderea NATO cu tarile aflate altadata sub Pactul de la Varsovia, creatori astfel ai perceptiei ca exista un nucleu dur, aparat, dar si tari de mana a doua, liderii vechilor state ale Aliantei sunt asteptati sa vina cu un raspuns clar la intrebarea zilei: cum va fi aparat flancul estic? Sugestii in privinta solutiei au dat deja, prin reticenta de a instala baze permanente, varianta care ar depasi de altfel limitele Actului Fondator NATO-Rusia de care Germania si Maria Britanie nu vor sub nicio forma sa se atinga la Summit si in care este explicit exclusa “stationarea permanenta de forte substantiale de lupta pe te?ri?to?riul statelor membrea”.

Presiunea Rusiei pe flancul estic va determina, asa cum se estimeaza inaintea discutiilor oficiale, instalarea unor comandamente in tarile est-europene, prepozitionarea de echipamente si de provizii pentru situatii de urgenta si stabilirea unui calendar concret de exercitii de aparare colectiva – terestre, dar mai ales aeriene si navale – in care trupele NATO sa se afle intr-o rotatie permanenta, asa cum s-a intamplat de altfel, dupa izbucnirea crizei din Crimeea.
Ca la fiecare reuniune NATO, Summitul din Tara Galilor va fi dublat de proteste.
NATO scoate aeronave la parada
Asa cum arata agenda oficiala, prima zi a Summitului este rezervata discutiei despre retragerea din Afganistan a trupelor aliate, urmata de o intalnire a sefilor de stat sau de guvern din tarile NATO cu presedintele Petro Porosenko, pentru o analiza a situatiei din Ucraina si a perspectivelor de aderare a acestei tari.
La ora 21.00, ora Romaniei, printul Charles de Wales a invitat liderii NATO la o receptie in resortul Celtic Manor, locul ales de autoritatile britanice pentru acest Summit, iar la 22.30 este programat dineul la caare se vor discuta, initial in termeni neoficiali, despre realocarea de trupe. Decizia oficiala ar urma sa fie luata maine, dupa parada aviatica pe care NATO a strecurat-o in program ca o demostratie de forta.
Pe deasupra orasului Newport vor zbura avioane din 9 tari NATO – SUA, CAnada, Marea Britanie, Danemarca, Franta, Germania, Polonia, Portugalia si Olanda, de la RAF Typhoon la MIG-urile 29 ale polonezilor si la Sagetile Rosii, aeronave de acrobatie care vor incheia.

Sagetile Rosii, la o demonstratie aviatica. Foto: NATO
Prima miza a Romaniei: un comandament NATO pe teritoriul sau
Cu ministrul de Externe, Titus Corlatean, ajuns inca de joi la Newport, la reuniunile dinaintea Summitului propriu-zis, Romania va cere in Tara Galilor, prin vocea presedintelui Traian Basescu, avioane care sa asigure politia aeriana, nave de lupta in Marea Neagra, un comandament, chiar si de dimensiuni reduse, pe teritoriul Romaniei, si statutul de stat coordonator in proiectul Fondului NATO de sprijin pentru Ucraina in domeniul apararii cibernetice. Negocierile duse, din partea Romaniei prin Presedintie, Ministerul de Externe si Ministerul Apararii, dureaza deja de mai bine de doua luni, iar consensul nu a fost inca atins.
In Consiliul Suprem de Aparare a Tarii care a avut loc ieri la Cotroceni s-a aprobat de altfel in avans intrarea aeronavelor NATO in spatiul aerian romanesc pentru astfel de exercitii prin rotatie si accesul navelor in Marea Neagra. “Este vorba de aeronave de lupta care fac parte din sistemul integrat de aparare al NATO si care, alaturi de aviatia romana, sa asigure politia aeriana, ceea ce inseamna ca, dincolo de avioanele de lupta, pe teritoriul tarii vor putea stationa si 200 de militari, piloti, mecanici, personal de intretinere a aeronavelor care sa asigure functionarea aeronavelor de lupta ale aliatilor din NATO pentru asigurarea politiei aeriene in teritoriul sau in spatiul de responsabilitate al Romaniei”, a anuntat Basescu la finalul sedintei de la Cotroceni.
Cum apararea flancului estic prin baze permanente este exclusa chiar si de Statele Unite, insarcinatul cu afaceri Dean Thompson intarind aceasta varianta in interviul acordat marti Gandul, miza realista se muta pe amplasarea unor centre de comanda de la care exercitiile prin rotatie sa fie dirijate, Romania ravnind la un astfel de comandament. “Nu ascundem faptul ca prezenta flotei Federatiei Ruse la Marea Neagra ne genereaza ingrijorari. Si atunci, un numar mare de exercitii care sa presupuna prezenta unor nave ale aliatilor NATO in Marea Neagra, impreuna cu flota Romaniei si a Bulgariei, este un lucru de mare interes pentru Romania. Nu suntem dezinteresati, dimpotriva, suntem interesati ca pe teritoriul Romaniei sa existe structuri de comanda a fortelor aliate nu la nivel foarte mare, dar aceste structuri de comanda trebuie sa existe, in opinia noastra”, a spus, dupa CSAT, Basescu, catalogand actiunea Federatiei Ruse din Ucraina drept una ajunsa “la limite care frizeaza irationalul” prin nerespectarea tratatelor internationale si mai exact a Tratatului CFE de neproliferare, dezarmare si control al armamentelor conventionale.
Intarirea securitatii la Marea Negra. Ce se va intampla cu scutul de la Deveselu?
A doua tinta pentru Romania ar fi reconfirmarea Marii Negre ca zona de importanta strategica a NATO, date fiind conflictele inghetate intretinute de Rusia de mai multi ani – Nagorno-Karabah, Osetia, Abhazia, Transnistria si, mai nou, Ucraina – si asumarea continuarii procesului de instalare a scutului antiracheta pentru protejarea integrala a teritoriului Europei. La Bucuresti, ca si in capitalele celorlalte state din flancul estic, pericolul este considerat Novorossiya, un concept resuscitat de Vladimir Putin despre care Gandul a scris AICI.
“Este clar ca Marea Neagra este inconjurata de un cerc, de un brau de conflicte inghetate, care, toate, pot fi actionate pe rand sau toate odata de la un singur buton, si anume de la Moscova”, a explicat Basescu interesul pentru depasirea nivelului teoretic in considerarea Marii Negre ca zona de importanta strategica.
Totul in contextul noului razboiul hibrid prin care, cu mijloace economice, politice si prin infiltrarea unor interpusi revolutionari, Rusia reuseste sa paralizeze un stat, pe fondul esuarii guvernarii locale, asumandu-si oficial un rol fals, de arbitru. Mai exact, Basescu sustine ca va pune in discutie “o definire si o intelegere a modului de aplicare a Articolului 5 (al Tratatului de la Washington care presupune ca agresiunea asupra unui stat membru este considerata agresiune la adresa NATO, n.red)? in astfel de situatii, pe care Rusia a aratat ca le poate crea”. “Punctul nostru de vedere este ca intr-adevar fiecare stat trebuie sa faca fata la astfel de provocari, trebuie sa aiba capacitatea sa faca fata la astfel de provocari, dar in momentul in care asupra lui se fac presiuni cu armate regulate la frontiere, care reprezinta un sprijin direct sau indirect pentru cei care au aparut ca omuleti verzi in estul Ucrainei sau in Crimeea, atunci interventia NATO impotriva fortelor care se afla la frontiera unui stat NATO este obligatorie”, sustine presedintele.
Varianta lui Obama, sustinuta de Merkel si de Cameron
Din spusele lui Basescu, “Romania solicita, generic, consolidarea flancului estic al Aliantei si nu numai al flancului nord-estic, ci a intregului flanc estic, de la nord pana la sud. Asta inseamna si introducerea Romaniei in sistemele permanente de alerta si de capabilitati de reactie”. O varianta de compromis fata de cea initiala in care toate tarile baltice, alaturi de Polonia, Romania si Bulgaria au sustinut vehement in cadrul NATO ca este nevoie de o prezenta si mai mare pe teritoriile lor de trupe si capabilitati militare NATO fata de cele aduse prin rotatie deja dupa izbucnirea crizei din Crimeea. Dupa anexarea Crimeei, in Marea Neagra s-a aflat permanent cel putin o nava de razboi americana, una intra si alta iesea, aeronavele? de lupta canadiene au venit pentru exercitii de lupta in Romania, acum cele britanice se afla in Bulgaria, dar niciodata un anumit contingent nu stationeaza mai mult de 21 de zile in acelasi loc, pentru a nu da impresia de permanenta, respectandu-se astfel si Actul Fondator NATO-Rusia.
Semnalul despre ce se va intampla pe viitor a fost insa clar, a venit dinspre Statele Unite si a fost intarit, in Europa, de Germania si de Marea Britanie. “SUA vor sa extinda masurile de reasigurare in 2015 si sa aiba un Plan de Actiune pe termen mediu si lung. Vrem sa imbunatatim infrastructura bazelor militare existente in asa-numitele tari din prima linie – balticele, Polonia, Romania, Bulgaria, pentru a putea sa avem exercitii si antrenamente comune mult mai accesibile. De asemenea, vrem sa prepozitionam unele capabilitati si echipamente acolo, pentru o prezenta NATO mai puternica in regiune. Noi (SUA) suntem angajati bilateral, insa ar fi o reasigurare si mai puternica daca ar veni din partea NATO ca intreg si de aceea lucram la Planul de …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *