Se spune ca daca tuna in Septembrie, in luna lui Faur, adica in Februarie, va fi zapada multa si anul va fi manos. Alta vorba din popor spune ca, daca in aceasta luna vor inflori scaietii, asta inseamna ca va fi o toamna lunga si frumoasa; dar ducerea timpurie a randunelelor inseamna ca si iarna se va asterne iute.
Anotimpul debuteaza in calendarul popular cu sarbatoarea lui Simion Stalpnicul, iar vremea din ziua sfantului, de 1 septembrie, sta de straja intregii perioade. „Daca este Sfantul Simion posomorat, toamna e rea si n-au chip oamenii sa-si stranga panile”, scrie Irina Nicolau, in „Ghidul sarbatorilor romanesti”, despre aceasta zi, conform Adevarul.ro.
Numele lunii septembrie vine de la cuvantul latinesc „septem”, adica „sapte”, pentru ca luna septembrie era a saptea luna in calendarul roman, in timp ce grecii o numeau „boedromion”, iar taranii ii ziceau rapciune, vinimeriu, viniceriu, vinitel, pentru ca este luna vinului.
O alta denumire era „cumpanar”, din cauza ca in acest interval de timp, la echinoctiul de toamna, din 23 septembrie, ziua este egala cu noaptea si pentru ca „mult timp soarele sta in cumpana nestiind incotro sa o apuce”.
Pe 8 septembrie se sarbatoreste Santamaria Mica, data considerata hotarul astronomic dintre vara si iarna. Acum se inchide pamantul pentru reptile si insecte, pleaca randunelele spre tarile calde, se schimba palaria cu caciula, au loc targuri si iarmaroace unde se vand si se cumpara produse specifice acestui sezon.
Ca si in cazul altor sarbatori, taranul roman si-a legat cateva activitati practice de Santamaria Mica, si anume culegerea ultimelor plante si fructe de leac, batutul nucilor, pentru ca la anul sa faca rod, semanatul graului, orzului si secarei, jupuirea cojii de pe ulmi (fibra vegetala folosita primavara la legatul vitei-de-vie) si inceperea culesului viilor.
Inaintea datei de 13 septembrie, campurile de grau trebuie arate si semanate, spunandu-se „sa nu fii zgarcit la semanat, ca te vei cai la secerat”. inca se mai seamana varza, spanac si morcovi. Tot acum se rasadeste salata de iarna, se culeg castravetii copti si se aduna semintele coapte din gradini. De Ziua Crucii sau Carstovul viilor (14 septembrie) exista obiceiul pomenirii mortilor, dandu-se de pomana ulcele noi cu miere sau apa si un colac cu o lumanare deasupra. Se mai spune ca aceasta este ziua in care florile vorbesc intre ele, stiind ca apoi se vor usca.
Tot acum incepe culesul viilor. Ziua Crucii, care cade pe 14 septembrie, era si este cea mai importanta sarbatoare din calendarul autumnal. taranii cred ca acum pamantul se inchide, trece spre iarna si ia in adancurile sale toate insectele, taratoarele si vegetale care au prins fiinta primavara.
O alta sarbatoare este zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul, pe 24 septembrie, fiind tinuta de popor sub numele de Zamislirea.
TRADITII SI SUPERSTITII:
CAND SFANTUL ILIE SE INTOARCE CU CARUL PLIN DE PAPUSOI…
Au loc furtuni cu tunete si fulgere tarziu, in acest sezon. Asta inseamna ca vremea va fi …
