Integrandu-se in perioada sarbatorilor de iarna, inceputa la Craciun, obiceiurile si superstitiile acestei zile, care au drept scop colindatul, revin la preocuparile vietii taranului: muncile agricole, fertilitatea campului, viitoarele roade bogate, scrie superstitii.ro. Cele mai importante texte magice ce se rostesc acum sunt Semanatul, Plugusorul, Plugul cel mare, Vasilca, texte cu valoare augurala bazata pe principiile „magiei primei zile”; in aceeasi categorie sunt si colindele ce vizeaza bunastarea, fizica si materiala a oamenilor: Sorcova si Colindele Sfantului Vasile care se adreseaza celor apropiati, cunoscutilor, prietenilor, urandu-le acestora sanatate si putere de munca. Sunt obiceiuri frumoase, in parte uitate astazi, incepand cu Colindatul cu Vasilca (Siva); se obisnuia ca tiganii sa impodobeasca cu margele si panglici o capatana de porc si sa colinde cu ea la casele gospodarilor, ei primind carne, alte bucate si bani.
Citeste si?ANUL NOU 2017: Daca respecti aceste obiceiuri si traditii vei avea un an imbelsugat pe toate planurile
In Mehedinti este obiceiul zis Masa Moasei; parintii vin cu copiii mici la moasa, care ii trece printr-un colac impodobit, urandu-le: „Ca la ziua de azi, la anul si la multi ani! Sa creasca si sa traiasca, cu noroc sa se hraneasca !”, apoi urma petrecerea.
Semanatul: daca in ajunul zilei de 1 Ianuarie s-a umblat cu plugul si s-a arat, in aceasta zi se umbla cu semanatul. Flacaii umbla cu traiste cu grau pe umeri, merg pe la case si seamana; gospodinele strang dupa ei boabele de grau semanate sau spicele de grau aruncate, care vor fi de folos contra boalelor.Alt obicei este Dezlegarea anului, un obicei savarsit in colectiv de grupuri mici sau cete de flacai, care umbla pe ulita colindand cu buciume, bice sau oale, pentru a inlatura relele: seceta, taciunele de grau, insectele si animalele daunatoare. Feciorii dezleaga atunci si caslegile (cununiile) cu descantecul „Slobozim caslegile/Sa maritam fetele/Umblati feciori/Sa vie petitori”.
Superstitii de 1 ianuarie
Ziua de 1 Ianuarie a nascut diverse superstitii: se spune ca atunci se innoiesc toate si toate trebuie sa fie bune. Daca in ziua aceea pui gand bun la toate si le menesti tuturor de bine, iti da Dumnezeu sanatate, bucurie, noroc si spor. Nu e bine sa fierbi gaina in aceata zi, caci precum gaina racaie cu gheara tot inapoi, tot asa vor merge lucrurile inapoi; e bine sa fierbi cap de porc, caci el raneste cu ratul inainte si tot spre spor vor merge si treburile gospodariei. Alta superstitie spune ca daca, dupa ce te speli, iti stergi fata cu ban de aur sau argint, vei fi curat, sanatos si-ti prieste tot anul care incepe. Alta superstitie indeamna fetele sa se duca despletite la un mesteacan sau alt arbore si sa descante pentru maritis, pentru bunastare si petitori. In aceasta zi vanatorii impusca o tarca (cotofana), ungand pustile cu sangele ei; superstitia spune ca astfel vor avea noroc tot anul la vanat si nimeni nu le strica pusca. Exista superstitia ca daca in ziua de Anul Nou e ger mare si pe omat se vad stelute, e semn ca anul ce urmeaza va fi un an bun si vor fi multe cununii, sau, daca in ziua de Anul Nou se roseste cerul spre Rasarit, va fi an ploios, iar daca noaptea va fi lina si senina, an bun prooroceste. Si acum si inainte vreme, se scriau biletele care erau puse in placinta, asa-zisa placinta cu ravase; cei care mananca placinta gasesc ravasele care le menesc pentru anul care vine. Tot in aceasta zi, copiii merg cu Sorcova (mai multe amanunte aici).
Citeste si?Bugetul asigurarilor sociale de stat pe 2018: 6,7% din PIB vor merge la pensii
De la 2 Ianuarie la Boboteaza
Incepand cu 2 Ianuarie pana pe 5 Ianuarie este perioada umblatului cu crucea; preotul, insotit de cantor care poarta galetusa cu apa sfintita si busuioc, umbla pe la case cu Iordanul. Dupa plecarea preotului, copiii, cu lumanarea aprinsa inconjoara casa, gospodaria si grajdurile pentru a fi ocrotite impotriva fulgerelor, a mortii napraznice, precum si a altor necazuri. Superstitia spune ca lumanarea trebuie pastrata in casa pentru a fi reaprinsa in caz de pericole si necazuri mari in cursul anului ce urmeaza.Ajunul Bobotezei – prima mare sarbatoare a noului an – aduce cu sine obiceiul specific ajunurilor, deschiderea cerurilor si, implicit, aflarea ursitei. Tot in ajunul Bobotezei se Colinda cu Chiraleisa; cete de copii cu clopotei, talangi si fiare vechi, sunand din ele si purtand la caciuli busuioc, brad si vasc, le canta gospodarilor: „Chiraleisa/Spic de grau/Pana-n brau/Oi lanoase/Vaci laptoase/Secara/Cat scara/Spicul/Cat voinicul”. Superstitia spune ca e bine sa arunci boabe de porumb inaintea preotului cand vine cu Iordanul ca sa-ti oua gainile, iar cand pleaca sa maturi dupa el ca sa nu ai purici peste vara; dar nu arunca gunoiul afara de Boboteaza ca iti arunci norocul.
Boboteaza sau Botezul Domnului, zisa si Iordanul sau Chiraleisa, este sarbatoarea care incheie ciclul sarbatorilor de iarna. Aceasta sarbatoare presupune mai multe obiceiuri, intre care: Iordanitul sau colindul cu Iordanul, cand cete de mascati colinda prin sate, apoi, Muiatul Ionilor care consta in udarea celor numiti Ion, sau Incurarea cailor, o intrecere a cailor care are …
