Premierul Tariceanu refuza sa faca publica lista beneficiarilor de vile ANL, pe motiv ca legea il obliga sa le protejeze datele personale. Expertii sustin ca premierul interpreteaza abuziv legea.
Cotidianul a prezentat, in urma cu o luna si jumatate, cazul ministrului delegat pentru relatia cu Parlamentul, Mihai Voicu (PNL), beneficiarul unei locuinte cumparate prin programul ANL in cartierul bucurestean Brancusi. Ministrul nu respecta nici unul dintre criteriile de selectie pentru contractarea unei asemenea locuinte: are 39 de ani, este necasatorit, nu are copii si mai detine o vila cu o suprafata de 170 de metri patrati pe Strada Aviator Garofeanu nr. 21.
Voicu a primit, cu toate acestea, o vila cu patru camere de la ANL, la un pret de doar 106.000 de euro, cit un apartament cu doua camere in Capitala. Pretul scazut al acestor locuinte este dat de faptul ca terenul si utilitatile sint asigurate gratuit de catre autoritatile locale.
Pornind de la faptul ca proprietarii de locuinte ANL beneficiaza de resurse publice, prin terenul si utilitatile puse la dispozitie gratuit, Cotidianul a cerut conducerii ANL lista beneficiarilor, in virtutea Legii nr. 544/2001 privind accesul la informatii de interes public. Refuzul primit din partea ANL a fost urmat de solicitari similare adresate ministrului Lucrarilor Publice, Borbely Laszlo, in subordinea caruia se afla ANL, si prim-ministrului Calin Popescu Tariceanu.
Premierul a solicitat 30 de zile pentru elaborarea raspunsului, care a venit tot sub forma unui refuz, pe care il rezumam in continuare: ?Datele cu caracter personal inseamna date si categorii de date care identifica o persoana sau fac identificabila o persoana, cum ar fi: numele si prenumele, data nasterii, cetatenia, semnatura, codul numeric personal, adresa, profesia, situatia economica, financiara, situatia bunurilor detinute si altele asemenea. Legea nr. 544/2001 stabileste ca informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informatii de interes public numai in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice. Totodata, datele cu caracter personal pot fi prelucrate, prin urmare si dezvaluite unor destinatari, la consimtamintul persoanei vizate?.
In finalul raspunsului, premierul precizeaza ca sint publice doar numele persoanelor care obtin locuinte ANL prin inchiriere, in vreme ce, pentru locuintele destinate vinzarii, ?actele normative in vigoare nu fac referire expresa cu privire la dezvaluirea numelor solicitantilor acestora?.
Cotidianul a supus raspunsul primit atentiei unor experti in aplicarea legii privind accesul la informatii publice. Victor Alistar, director executiv al Transparency Romania, precizeaza: ?Raspunsul primit de dumneavoastra prezinta o interpretare eronata a legislatiei. In mod normal, ar fi trebuit sa primiti raspunsul la solicitare, iar in masura in care copia documentului ar fi continut si date cu caracter personal (CNP, date de stare civila etc.), acele date ar fi trebuit mascate cu banda neagra, insa informatia trebuia furnizata, numele persoanelor si punctajele obtinute sint informatii de interes public. Ziarul dumneavoastra nu a cerut date cu caracter personal, ci rezultatul activitatii de repartizare si contractare a locuintelor de la ANL?.
Deputatul PSD Vasile Dincu, fost ministru al Informatiilor Publice si unul dintre cei care au elaborat Legea nr. 544/2001, ne-a declarat: ?In acest caz, interpretarea cererii de catre juristi a mutat discutia in mod eronat. Fiind o autoritate publica, ANL trebuie sa raspunda privind modul in care se gestioneaza fondurile publice si daca cei cuprinsi in programele acestei autoritati respecta conditiile de selectie. Orice alta justificare nu este decit o incercare de ocolire a Legii nr. 544 si un semn, pentru opinia publica, privind posibilitatea existentei unor nereguli in repartizarea acestor case?.
Ioana Avadani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, considera ca raspunsul primit de la premierul Tariceanu da ?o interpretare neglijenta si partinitoare a Legii nr. 544/2001?: ?Nu autoritatile publice sint cele chemate sa decida ce informatii sint de interes public. TOATE informatiile generate sau gestionate de institutiile publice sint de interes public. Accesul la unele dintre acestea este restrictionat, in anumite conditii si cu respectarea unor proceduri stabilite, de asemenea, prin lege. O atare interpretare dovedeste fie rea-credinta, fie o neintelegere profunda a spiritului si literei legislatiei privind accesul la informatii?.
