Poezia Testament a fost publicata de Leonida Lari in anul 2008, pe blogul ei, si a fost dedicata fratelui Leonard.
TestamentFratelui Leonard
Ma-nvinge primavara cu-al ei zorDe-a inverzi, de-a inflori, de-a coace,Ce simplu-ar fi sa cad linga-un izvorDin Capriana, sa visez a pace.
Ce simplu-ar fi, daca n-as fi cum sint -Un grav refuz la patimi trecatoare,Pentru cei ordinari de pe pamintSi dragostea aproape-i o teroare.
Eu sufar astazi pentr-un ordinarCe-si salta-o reputatie precara,Dar cum iubirea e din cer un dar,Ma-nvinge asta verde primavara.
Totul e verde-n fata mea si totImpune bucurie, nu durere,Iar eu ma duc, precum se duse Lot,Sodoma si Gomora-s in putere.
Eu merg pe-un drum ce nu se-arata lent,In urma-mi sarea arde orice stare,In urma-mi pe-acest drum incandescentRasar doar monumente mari de sare.
Ma-nvinge primavara cu-al ei zorDe-a inverzi, de-a inflori, de-a coace,Ce simplu-ar fi sa cad linga-un izvorDin Capriana, sa visez a pace.
Ce simplu-ar fi, daca-as trai cumvaMai altfel, mai supus, mai cu momentul,Dar eu nu pot, si toata viata meaE-o lacrima ce-si curge monumentul.
Si merg, si merg, tot merg in infinit,Si sufletul nu-mi las nici intr-o gara,Merg catre-un frate-al meu cel mai iubitIn cea mai verde-n lume …
