Bucurestiul ar putea fi mult mai aproape de Budapesta daca ambitia ministrului Transporturilor, Ludovic Orban, de a realiza o linie ferata de mare viteza, de tip TGV, va deveni realitate. Dupa cum ne-a declarat ministrul, la rectificarea bugetara din luna noiembrie, compania CFR SA, responsabila cu gestionarea infrastructurii feroviare, va primi fondurile necesare, astfel incat sa poata lansa anuntul de licitatie. Totusi specialistii din domeniu spun ca proiectul nu poate deveni realitate mai devreme de 15 ani.
Din momentul selectarii firmei care va realiza studiul de fezabilitate si pana la intocmirea lui propriu-zisa se va scurge o perioada de sase luni. „Cel mai probabil in toamna viitoare vom avea toate datele despre acest proiect si vom putea lua o decizie in cunostinta de cauza”, a precizat Ludovic Orban. Dupa ce vor aparea rezultatele studiului se va putea lua o hotarare si in ceea ce priveste modalitatea de finant are a proiectului, varianta cu cei mai multi sorti de izbanda fiind aceea a accesarii fondurilor europene.
Este cunoscut faptul ca Uniunea Europeana sustine prioritar modurile de transport considerate ecologice, adica feroviar si naval. Potrivit ministrului, Ungaria a identificat deja surse de finantare pentru realizarea liniei ferate pe teritoriul sau, de la Lokoshaza pana la Budapesta. In momentul de fata, acest tronson feroviar este parcurs cu o viteza extrem de redusa, din cauza degradarii terasamentului. In schimb, vecinii nostri sunt in curs de a reabilita magistrala feroviara Budapesta – Viena, pe care se va circula cu mare viteza.
„Vom fi integrati pe deplin in UE atunci cand din Bucuresti vom ajunge cu trenul in sapte-opt ore la Paris sau in 11-12 ore cu masina”, a declarat Ludovic Orban. In prezent, distant a Bucuresti – Budapesta (800 km) este parcursa cu trenul in nu mai putin de 14 ore. Ministrul Orban a adaugat ca autoritatile romane intent ioneaza sa asigure o viteza minima de 120 de kilometri pe ora pe coridoarele feroviare de transport IV si IX, pentru a lega Romania de liniile europene de mare viteza.
Coridorul de transport paneuropean IV face legatura intre sud-estul si centrul Europei, pe teritoriul Roma niei componenta feroviara, ramura nordica, avand traseul Curtici – Deva – Sighisoara – Brasov – Bucuresti – Constanta. Totusi, pentru reducerea costurilor, este foarte probabil ca viitoarea linie de mare viteza sa se inscrie pe ramura sudica a coridorului mentionat, pe la Craiova. La randul sau, coridorul IX leaga nordul si sudul continentului, iar in tara noastra strabate ruta Giurgiu – Bucuresti – Ploiesti – Bacau – Pascani – Iasi – Albita.
Totusi, specialistii independenti din domeniul feroviar sustin ca un proiect de o asemenea anvergura precum constructia unei magistrale feroviare de mare viteza nu poate fi finalizat mai devreme de 15 ani. „Discutiile vor mai dura cativa ani buni. De exemplu, numai discutiile pregatitoare constructiei tronsonului Paris – Strasbourg au durat 15 ani, iar apoi inca cinci ani lucrarile propriu- zise. Ca si la o casa, cel mai complicat este sa faci proiectul”, spune secretarul general al Asocia- tiei Industriei Feroviare din Roma- nia, Stefan Roseanu.
Pe de alta parte, partea maghiara nu are deocamdata ca prioritate finantarea unei astfel de linii de la Budapesta spre est, pana la granita cu Romania, mai spune el. Apoi, toate statele care au realizat linii de mare viteza, de tip TGV, le-au gandit in perspectiva nationala, pentru a lega diferite regiuni ale tarii. Potrivit lui Roseanu, costurile pentru construct ia de la zero a unei linii de cale ferata de mare viteza se situeaza undeva la 10-15 milioane de euro pe kilometru, comparabile cu cele ale moderniza rii unei infrastructuri existente.
Pana in momentul de fata, un singur tronson feroviar, in lugime de 90 km, a fost reabilitat. Este vorba de Ploiesti – Campina, de pe coridorul IV, lucrarile de reabilitare depasind cu mult, la vremea respectiva, atat bugetul, cat si termenul de realizare, din cauza neregulilor savarsite de fostul director general al CFR SA, Mihai Necolaiciuc, intre timp dat in urmarire prin Interpol. Una peste alta insa pe acest sector se poate circula cu o viteza de pana la 140 km/ora. De luna trecuta au inceput lucrari similare de modernizare si in continuare, de la Campina la Predeal, tronson in lungime de 46 km. Investitia este estimata de specialistii companiei CFR SA la aproximativ 200 milioane de euro. „Este vorba despre o lucrare complexa, care presupune refacerea a peste 100 de poduri si podet e”, spune Sorin Gafitoi, directorul Directiei de management al proiectelor cu finantare externa din cadrul Companiei Nationale CFR SA. Lucra- rile se vor finaliza in 2010, iar intre timp a fost deja redus numarul de trenuri, in special al celor de marfa, care au fost redirectionate pe alte rute, in cazurile in care a fost posibil acest lucru.
Intr-o prima faza, trenurile vor avea intarzieri de 20 de minute pe relatia Bucuresti – Brasov, urmand ca intervalul sa se mareasca la 40-60 de minute, odata cu atacarea in forta a lucrarilor.
Un efort investitional mult mai complex se deruleaza de un an si jumatate pe magistrala feroviara Bucuresti – Constanta, situata tot pe coridorul paneuropean de transport numarul IV. Lucrarile de reabilitare au inceput anul trecut, iar investitia totala se va ridica la nivelul de 855 milioane de euro. Odata cu finalizarea lor, prevazuta pentru sfarsitul anului 2009, pe magistrala se va putea circula cu o viteza de 160 km/ora. Astfel, distanta de 200 km dintre Bucuresti si Constanta va fi parcursa in numai doua ore. Pana atunci insa cei care aleg calea ferata pentru a ajunge pe litoral trebuie sa se inarmeze cu multa rabdare, pentru ca de la Bucuresti la Constanta trenul face peste cinci ore, iar in perioadele de canicula s-au stabilit „recorduri” si de sapte ore.
Pe mai multe tronsoane de pe Magistrala 800, cum este ea denumita in limbajul de specialitate al ceferis tilor, se lucreaza cu cele mai moderne utilaje din Europa, care schimba mecanizat, din mers, sinele, traversele si terasamentul de piatra sparta. La finele acestui an, dupa mai multe termene care nu au fost respectate, sunt sanse de a fi reluata circulatia trenurilor prin Bucuresti – Baneasa, renuntandu-se la bucla ocolitoare pe la Mogosoaia si Otopeni, pe linia de centura.
Totodata, va fi finalizat si tronsonul Bucuresti-Baneasa – Fundulea si astfel se va diminua substantial timpul de parcurs. Viteza de circulat ie va fi de 160 km/ora pe mai toate sectoarele, cu exceptia podurilor duna rene, unde va fi restrictionata la 100 km/ora. Ea va putea fi sporita ulterior la 200 km/ora, prin modernizarea sistemelor de semnalizare. Deocamdata insa o astfel de investitie nu se justifica din punct de vedere economic, in conditiile in care CFR Ca- latori nu dispune nici de locomotive si nici de vagoane care sa dezvolte, respectiv sa suporte o asemenea viteza.
Problemele de circulatie vor persista si anul viitor pe segmentul Fundulea
– Fetesti, portiune care va fi parcursa in continuare de trenuri in ritm de melc. Pe tronsonul Fundulea
– Lehliu lucrarile se vor incheia in decembrie 2008, iar segmentul Lehliu – Fetesti va fi gata abia un an mai tarziu.
