Legea tichetelor de masa a ajuns la majorat, insa pe drum se pare ca s-a indepartat tot mai mult de scopul sau initial, acela de a le oferi salariatilor mijlocul de plata pentru o masa in timpul programului. Romania libera va prezinta cum s-a ajuns ca tichetele de masa sa devina moneda pentru cumpararea de detergenti, manusi de menaj sau chiar alcool si tutun si cat pierde statul roman din toata aceasta poveste.
In urma cu mai bine de 20 de ani miscarea sindicala din Romania cerea insistent o lege prin care si salariatii romani sa poata beneficia de tichete de masa, asemeni colegilor lor din vestul Europei.
Cel mai vocal sustinator al adoptarii unei asemenea legi a fost presedintele confederatiei Cartel Alfa, Bogdan Hossu, care spunea ca introducerea tichetelor de masa va avea efecte benefice atat pentru angajat, cat si pentru unitatile de alimentatie publica. Asta pentru ca, sustinea el, odata cu introducerea tichetelor, in jurul companiilor se vor infiinta cantine si restaurante care sa satisfaca noua cerere.
Ei bine, in 1998, Parlamentul aproba legea tichetelor de masa, la presiunea miscarii sindicale, extrem de puternica si de influenta in Romania acelor ani. Specificatiile actului normativ erau clare: tichetele de masa se pot folosi doar pentru cumpararea de produse alimentare si nu pot fi cheltuite mai mult de doua intr-o zi. Tocmai pentru ca salariatul sa nu-si cumpere cu ele mancare pentru acasa, ci pentru la serviciu.
Intre timp, in practica, lucrurile s-au schimbat radical. Aproape toate magazinele accepta tichetele de masa ca mijloc de plata pentru orice au la vanzare – de la saci menajeri la detergent de vase si, nu in putine cazuri, pentru PET-uri de bere sau pachete de tigari.
Mai mult, in urma cu doi ani de zile, la presiunea marilor retele de magazine, a fost eliminata din lege prevederea care stipula ca nu pot fi cheltuite mai mult de doua tichete in aceeasi zi, motivatia retailerilor fiind aceea ca salariatii isi fac cumparaturile in week-end. Rationament gresit, de fapt un simplu calcul mercantil pentru a le creste vanzarile, pentru ca scopul tichetelor nu era aprovizionarea de la sfarsit de saptamana, ci asigurarea unei mese in timpul programului de lucru.
Doar 25% dintre tichete sunt utilizate pentru scopul initial
Bogdan Hossu a ramas un sustinator al tichetelor de masa, insa recunoaste ca aplicarea legii lasa mult de dorit. „Daca se vand pe tichete de masa alte produse decat cele alimentare, este lipsa magazinelor, care nu respecta prevederile legale”, a declarat liderul sindical pentru Romania libera. Acesta a precizat ca, din informatiile sale, 25% din tichete se folosesc la cantine si restaurante, pentru o masa calda. „Este putin, insa trebuie sa tinem cont de evolutie, pentru ca in 2000 procentul era sub 1%”.
Pentru Bogdan Hossu, explicatia este simpla – la un salariu minim lunar de 870 de lei net, valoarea tichetelor de masa (9,41 lei pe zi) reprezinta aproape un sfert din venit, care si asa este extrem de redus. In consecinta, angajatul va fi tentat si oarecum constrans de saracie sa le utilizeze pentru aprovizionarea gospodariei, renuntand la masa calda din timpul programului.
In Franta, de exemplu, valoarea tichetului este de 9,5 euro pe zi, iar salariul minim de 1.470 de euro pe luna. Acesta este si motivul pentru care in Hexagon tichetele sunt utilizate in proportie de 95% pentru asigurarea unei mese calde in timpul programului.
Analistul economic Aurelian Dochia afirma ca nu este treaba magazinelor sa refuze plata cu tichete de masa a produselor nealimentare. „Pentru magazin, este un client care vine cu o forma legala de plata”, a declarat expertul.
Aurelian Dochia a precizat ca, luand in calcul modul cum este aplicata legea in momentul de fata, tichetele de masa au devenit o „moneda paralela”, sau mai bine zis o „solutie de optimizare fiscala” pentru companii.
O gaura la buget
Asta pentru ca tichetele de masa sunt impozitate doar cu 16%, in vreme ce, daca valoarea lor ar fi …
