Recentele sondaje de opinie au aratat ca in conditiile noului sistem de vot uninominal, multi romani prefera in continuare sa voteze un candidat promovat de partid, pentru ei aceasta imagina fiind mai familiara decat complicatiile noului mod de votare. Putini au inteles ca de aceasta data vor vota numai din colegiul de resedinta si ca vor avea de ales numai dintre persoanele care candideaza pentru un loc de deputat sau senator in colegiul respectiv.
Noua lege electorala a impartit tara in circumscriptii si colegii: 330 de colegii pentru Camera Deputatilor si 137 de colegii pentru Senat, adica exact numarul de mandate existente in prezent in cele doua Camere ale Parlamentului. Colegiile uninominale au fost trasate astfel incat numarul locuitorilor sa fie aproximativ egal cu cel din norma de reprezentare: un senator la 160.000 de locuitori si un deputat la 70.000 de locuitori. Conform legii, diferenta dintre cel mai mare si cel mai mic colegiu nu poate fi mai mare de 30%. Numarul colegiilor din fiecare circumpscriptie electorala este dat de numarul parlamentarilor ce revin judetului, in functie de cati locuitori are fiecare judet. Practic, cu cat numarul locuitorilor unui judet este mai mare, cu atat vor fi mai multi parlamentari care sa reprezinte regiunea in viitorul legislativ.
Fiecare partid si-a nominalizat cate un reprezentant pentru fiecare colegiu. Pe langa cei propusi si sustinuti de partide mai exista si 31 de candidati independenti, care au nevoie de obtinerea majoritatii voturilor din respectivul colegiu pentru a intra in Parlament.
Conditiile pentru exercitarea dreptului de vot
Programul de vot in circumscriptii, stabilit de lege, este de la 7.00 pana la ora 21.00. In situatii speciale, adica daca in circumscriptii au existat probleme tehnice, votul poate fi prelungit.
Persoanele care doresc sa-si exercite dreptul de vot trebuie sa detina acte de identitate valabile si sa se afle in ziua alegerilor in resedinta de care apartin, practica listelor suplimentare pe care se putea vota in cadrul vechiului sistem de vot proportional fiind desfiintata. Anulata a fost si practica urnei mobile, care a iscat numeroase controverse si suspiciuni de fraudare a alegerilor in trecut. O persoana suferinda nu va mai putea apela la urna mobila decat daca poate dovedi cu acte in regula situatia sa medicala.
Pentru a vota pe 30 noiembrie, romanii din dispora trebuie sa demonstreze, la randul lor, cu acte eliberate de autoritatile din tara respectiva, ca au domiciliul sau resedinta in statul in care se afla in momentul desfasurarii alegerilor parlamentare de acasa. De altfel, Ministerul de Externe a anuntat ca a dispus masuri pentru ca misiunile diplomatice romanesti sa identifice documentele necesare pentru fiecare stat in care vor functiona sectii de votare.
Romanii care in ziua alegerilor se vor afla in alta tara, in scop turistic sau de afaceri, nu vor putea sa-si exercite acest drept daca vor dori acest lucru. Masura se doreste o cale de a preveni orice incercare de fraudare electorala.
Buletinul de vot
Fiecare persoana care se va prezenta la urne pe data de 30 noiembrie va primi doua buletine de vot pe care vor figura doar candidatii inscrisi in cursa electorala pentru circumscriptia uninominala respectiva: unul pentru Camera Deputatilor si unul pentru Senat.
Spre deosebire de cele folosite pentru votul proportional pe liste, pe buletinul de vot uninominal vor fi gasite doar numele unui singur candidat din partea fiecarei formatiuni, alaturi de siglele partidelor din care fac parte si, eventual, mentiunea candidaturii in calitate de independent acolo unde este cazul.
Pentru a vota candidatul dorit trebuie aplicata stampila in chenarul ce contine numele acestuia. In vechiul sistem de vot, cetateanul cu drept de vot, facea alegerea cautand si bifand lista judeteana cu candidati a unui partid, votul sau contribuind astfel la trimiterea mai multor politicieni in Parlament.
Cu alte cuvinte, acum buletinele de vot pentru alegatorii din Mizil vor fi diferite de cele ale alegatorilor din municipiul Ploiesti chiar daca fac parte din aceeasi unitate administrativa. Romanul nu va trebui sa faca altceva decat sa puna stampila pe favoritii pe care vrea sa-i trimita la Senat si Camera Deputatilor pentru a reprezenta colegiul de care apartine.
Majoritar in colegiu, parlamentar numai daca partidul trece pragul electoral
Asta nu inseamna ca cel votat va deveni si parlamentar. Pentru a obtine un astfel de mandat, un candidat trebuie in primul rand sa cumuleze 50 la suta plus unu din totalul optiunilor de vot exprimate in respectivul colegiu. O a doua conditie de accedere in viitorul legislativ tine de randamentul electoral al propriului sau partid. In cazul in care formatiunea politica respectiva nu va trece de pragul de 5% sau nu va indeplini conditiile pragului alternativ – plasare pe primul loc in optiunile de vot a sase colegii pentru Camera si trei pentru Senat -, candidatul respectiv pierde lozul parlamentar chiar daca s-a clasat in topul preferintelor electoratului din colegiul sau. In ceea ce priveste aliantele politice si electorale, pragul electoral este stabilit in functie de numarul formatiunilor care fac parte din respectiva alianta. La pragul de 5% se adauga 3% din voturile valabil exprimate pe intreaga tara pentru al doilea membru al aliantei, iar incepand cu al treilea membru, cate un singur procent, fara a se putea depasi 10% din voturile valabil exprimate pe intreaga tara.
Carentele procedurii de redistribuire
Urmatorul pas al noului sistem de vot uninominal consta in atribuirea mandatelor in colegiile unde au existat candidati ce au obtinut majoritatea. Cum numarul de candidati per loc de deputat sau senator se apropie de cifra 7, este de presupus ca vor exista un numar semnficativ de mandate care vor fi acordate partidelor politice in cadrul procedurii de redistribuire. In acest caz, favorizati vor fi reprezentantii marilor partide, iar cei mai defavorizati vor fi independentii.
Numarul de mandate care revin fiecarui partid, in cadrul circumscriptiilor este in stransa corelatie cu numarul de voturi pe care acesta il va obtine la nivel judetean si national.
Dupa ce Biroul Electoral Central a stabilit partidele care au depasit pragul electoral la nivel national, la nivelul judetului are loc prima etapa. Biroul electoral de Circumscriptie stabileste coeficientul electoral al judetului. Voturile obtinute de candidatii partidului in toate colegiile uninominale se aduna, urmand ca in baza acestui rezultat sa se determine numarul de mandate ce revin partidului respectiv in acel judet. Daca partidul X a obtinut 40% din voturi la nivelul unui judet ii vor reveni 40% din mandatele ramase neocupate.
Politicienii plasati pe locul doi sau trei in colegiul in care au candidat ar putea deveni astfel senatori sau deputati, sansele lor fiind strans legate de performanta partidelor care i-au sustinut. Cu cat un partid aduna mai multe voturi la nivel national cu atat creste posibilitatea ca un astfel de candidat sa prinda un mandat parlamentar in etapa de redistribuire.
Sub incidenta neplacuta a redistribuirii cad si candidatii aceluiasi partid care nu au obtinut majoritatea mult dorita. Mandatele obtinute de un partid prin redistribuire sunt acordate reprezentantilor sai, tinand cont de numarul de voturi obtinute de fiecare candidat in colegiul sau. Nu conteaza pozitia candidatului in colegiu. Candidatul cu cel mai mare numar de voturi primeste primul mandat, chiar daca s-a plasat al treilea sau al patrulea in colegiul uninominal. Pentru o mai buna exemplificare, un candidat al partidului X care a ocupat pozitia a patra in preferintele electorilor din colegiul sau cu un numar de 1.000 de voturi ar putea primi mandatul inaintea unui candidat al aceluiasi partid care a obtinut primul loc in alt colegiu dar numai 900 de voturi.
Independentii, discriminati
Discriminarea survine si in cazul candidatilor independendenti. Un astfel de candidat care nu reprezinta niciun partid politic, primeste un mandat numai daca obtine majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul in care candideaza. In cazul in care obtine un scor de 49% in urma alegerilor, el ar putea pierde deputatia sau locul de senator in favoarea unui contracandidat plasat mai slab decat el in preferintele electoratului. Acesta din urma ar putea deveni beneficiarul procedurii de redistribuire a mandatelor ramase, daca are un partid politic in spate cu un rezultat electoral bun la nivel judetean sau national.
Diaspora defavorizata
Circumscriptia nr. 43 rezervata romanilor din strainatate contine patru colegii uninominale de deputat si doua de senator. Practic, romanii care traiesc in afara granitelor tarii vor fi reprezentati in Parlament de patru deputati si doi senatori. Numarul a nemultumit asociatiile din diaspora care au criticat in repetate randuri faptul ca peste doua milioane de romani vor beneficia de o reprezentativitate atat de mica. Autoritatile au reactionat, argumentand ca potrivit statisticilor, la niciun scrutin de pana acum nu au votat mai mult de 70.000 de romani din afara granitelor. Totusi, institutiile abilitate de la Bucuresti au trimis peste hotare 620.000 de buletine de vot pentru alegerile din 30 noiembrie.
Gratuitati CFR pentru tineri in perioada alegerilor
Tinerii cu varste intre 18 si 25 de ani vor primi o calatorie CFR dus-intors gratuita, catre si dinspre localitatea de domiciliu, pentru a putea vota la alegerile parlamentare. Potrivit unei masuri guvernamentale, calatoria se va face cu trenul rapid, la clasa a II-a, iar biletul de calatorie va fi eliberat la casele de bilete ale statiilor si agentiilor de voiaj in baza actului de identitate. Beneficiarii vor fi obligati sa procure atat biletul pentru drumul dus, cat si pentru intoarcere. Calatoria de intoarcere se poate efectua doar in zilele de 30 noiembrie sau 1 decembrie.
Precedente pentru uninominalul mixt
Sistemul de vot uninominal mixt se intalneste in tari ca Germania, Noua Zeelanda, Lesotho si Venezuela. Votul pe lista se regaseste in zeci de democratii si dictaturi, cel uninominal, in doua tururi, se practica in Franta si fostele ei colonii, iar cel intr-un singur tur aproape in intregul sistem anglo-saxon.
