Sfantul Gheorghe, sarbatorit in fiecare an pe 23 aprilie, este unul dintre cei mai venerati sfinti din calendarul ortodox. El are o importanta deosebita si in calendarul popular, fiind celebrat pe parcursul a trei zile, de pe 22 pe 24 aprilie.
Sfantul Mucenic Gheorghe s-a nascut in Capadocia, din parinti crestini, pe vremea imparatului Diocletian, in secolul al IV-lea. El a ajuns conducator de armata, datorita vitejiei si victoriilor sale. In anul 303, Diocletian a inceput lupta impotriva crestinilor, iar Sfantul Gheorghe nu s-a ferit sa-si marturiseasca credinta, fapt pentru care a fost intemnitat si torturat, potrivit Rtv.net.
Citeste si Vezi cati romani isi serbeaza onomastica de Sfantul Gheorghe
Se spune ca, in ciuda torturii, Sfantul Gheorghe nu a fost ranit si a inviat un mort, lucru care a convins-o pe imparateasa Alexandra, sotia lui Diocletian, sa devina si ea crestina. El a fost condamnat la moarte pe 23 aprilie 304.
Sfantul Gheorghe este infatisat in icoane calare pe un cal, strapungand cu sulita un balaur. Legenda spune ca Sfantul Gheorghe a salvat cetatea Silena, din provincia Libiei, terorizata de un balaur. Reprezentarea sfantului biruitor ilustreaza modelul de curaj in lupta cu diavolul.
In legendele populare, Sf. Gheorghe este „strajerul timpului”: lui ii sunt incredintate cheile vremii si, la porunca sa, se inchide si se deschide anotimpul cald. Intrucat inceputul sezonului cald coincide cu debutul sezonului pastoral, Sf. Gheorghe are si atributul de patron al pastorilor.
Citeste si Istoria statuilor pereche ale Sfantului Gheorhe
Sarbatoarea Sf. Gheorghe este denumita popular Sangiorz. Ea este celebrata timp de trei zile, la fel ca si celalalte sarbatori mari.
Ajunul de Sf. Gheorghe, 22 aprilie, este denumit Sangiorzul vacilor sau Alesul si prezinta mai multe obiceiuri ce marcheaza inceputul anului pastoral, fiind o sarbatoare a ciobanilor. Acestea presupun alegerea ciobanilor, a locului unde se va face stana, alegerea mieilor, pregatirea oilor pentru primul muls si prepararea primului cas, povesteste etnologul Ania Moldoveanu, de la Institutul de Memorie Culturala.
In ajunul zilei de Sf. Gheorghe, spiritele malefice, strigoii, umbla noaptea pentru a lua mana laptelui de la vaci. Spiritele rele pot fi gonite cu usturoiul, cu rugul de macese, pelinul, rostopasca sau leusteanul.
De Ajun, oamenii stau toata noaptea treji, pentru a fi vioi si sanatosi tot anul. Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici si iuti tot anul si se incing cu ramuri verzi ca sa nu ii doara mijlocul.
In ziua de Sf. Gheorghe, pe 23 aprilie, ritualurile vizeaza dominarea omului asupra strigoilor, prin practici de alungare a acestora: aprinderea de focuri rituale, cantatul din bucium, fumigatii, stropire cu apa, producere de zgomote si pomeni de imbunare a mortilor, precizeaza etnologul.
Una din practicile de Sf. Gheorghe este impodobirea casei cu plante care marcheaza renasterea naturii.
Pentru a goni strigoii, punctele esentiale ale casei care fac legatura cu exteriorul, pe unde ar putea intra acestia, se ung cu usturoi, facandu-se semnul crucii. Oamenii trebuie sa consume si ei usturoi si se ung cu el pe corp, pe frunte, pe piept, in spate …
Traditii si obiceiuri de Sfantul Gheorghe: Ce trebuie sa facem pentru a fi sanatosi tot anul.
