Traditii si obiceiuri in Duminica Floriilor

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Sarbatoarea crestina comemorareaza, in ultima duminica dinaintea Pastelui, intrarea triumfala a lui Iisus in Ierusalim, si precede Saptamana Patimilor, ultima din Postul Pastelui. In aceasta zi isi serbeaza onomastica peste 1 milion si jumatate de romani, aminteste Stirile TVR.

In 2017, Duminica Floriilor din calendarul ortodox se suprapune cu cea din calendarul catolic si cei 2 miliarde de crestini din lume o vor comemora la aceeasi data, in 9 aprilie.

Pentru toti crestinii Duminica Floriilor reprezinta florile virtutilor adunate in timpul postului prin lumina rugaciunii, smerenia postirii, bunatatea inimii milostive si darnice si curatenia mintii dobandite prin pocainta.

Cu ziua de Florii, numita si Duminica Stalpilor, incepe Saptamana Patimilor, ultima din Postului Pastilor, in care crestinii se pregatesc sa intampine marea sarbatoare a Invierii Domnului.

Biserica vede in aceasta sarbatoare inaintarea lui Hristos spre jertfa de pe cruce, El putea sa evite moartea, insa a primit-o de bunavoie pentru a o birui. In seara acestei duminici incep in biserici slujbele deniilor din Saptamana Sfintelor Patimi.

Aproape 1,5 milioane de romani isi sarbatoresc onomastica anul acesta in Duminica Floriilor: 850.848 de femei si 634.935 de barbati, potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor din MAI.

Cele mai frecvente nume feminine sunt Viorica, Florentina, Florica si Camelia. Dintre barbatii care isi serbeaza onomastica duminica, cei mai multi se numesc Florin, Viorel, Florian, Mugurel.

2 aprilie, anul 33

In acea duminica intra in Ierusalim Fiul lui Dumnezeu, Domnul Iisus. Drumul de la Ierihon la Ierusalim trecea peste Muntele Maslinilor si multimea de oameni adunata, spun exegetii, nu era doar din Ierusalim. Pe Iisus Hristos il urmau orbii surprinsi de stralucirea luminii, bolnavii intremati, cei eliberati de locuirea raului sau cei care asistasera inmarmuriti la invierea lui Lazar, in Metania, mai multe mii de pelerini, veniti din toate colturile Iudeii, Galileei, Samarei si chiar de mai departe, spre a se inchina la Ierusalim, la Sarbatoarea Corturilor.

Acesta era alaiul care s-a ivit, in dupa-amiaza acelei duminici, la intrarea de rasarit a cetatii, si i-a nedumerit si cutremurat pe cei din Ierusalim. Istoria era pe cale a-si schimba cursul.

Poporul l-a intampinat pe Iisus cu ramuri de finic si de maslin, strigand: „Osana! Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului!”, pentru ca oamenii simteau ca insusi Dumnezeu a venit in lume, a pasit printre ei, pentru a aduce mantuirea lumii.

A fost singura oara in viata sa lumeasca cand Iisus a acceptat sa fie aclamat ca Imparat, ca sa fie recunoscut dupa Lege ca este Mesia Mantuitorul lumii.

Pe Muntele Maslinilor a rostit Mantuitorul Cuvantarea despre viata vesnica si a petrecut ultimele nopti de dinaintea mortii Sale, iar la poalele muntelui, in Gradina Ghetsimani, a fost locul de liniste si rugaciune pentru Iisus si ucenicii Sai dupa Cina cea de Taina. Si tot de pe Muntele Maslinilor a avut loc Inaltarea la Cer a Domnului.

Din primele secole ale Bisericii si pana astazi Muntele Maslinilor, Gradina Ghetsimani cu cei 7 maslini vechi de 2.000 de ani, schiturile si bisericile intemeiate pe munte inca din secolul IV au devenit ?unele dintre cele mai importante locuri de pelerinaj ale crestinatatii.

In vechime ziua se numea si Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez, pentru ca in aceasta zi catehumenii (cei care nu sunt crestini si vor sa se pregateasca pentru botez) mergeau la episcop, spre a-i cere sa fie admisi la botez, iar acesta le dadea sa invete Simbolul credintei.

Se mai numea si Duminica gratierilor, pentru ca, in cinstea ei, imparatii acordau gratieri.

Atat in Bizant, cat si la curtile domnesti din Tarile Romane, sarbatoarea Floriilor se praznuia cu multa solemnitate. Luau parte imparatii cu demnitarii lor, carora li se imparteau faclii aprinse ca la Pasti.

Dupa un obicei din secolul al IV-lea si generalizat in toata Biserica crestina, se aduc in biserici ramuri de salcie care sunt binecuvantate si impartite credinciosilor, in amintirea ramurilor de finic si de maslin cu care multimile au intampinat pe Domnul la intrarea Sa triumfala in Ierusalim.

Ramurile de salcie care se impart in Biserica Ortodoxa, in ziua de Florii, sunt sfintite la biserica si aduse de credinciosi acasa si puse la icoane, la geamuri, la usi sau la porti. In unele parti ale tarii, locuitorii de la sate se incing cu ramurile de salcie peste mijloc, credinta populara spune ca acest ritual ii apara de boli si ii face mai robusti. De asemenea, apara casa de rele si o protejeaza de evenimente neplacute.

Credinciosii catolici obisnuiesc sa celebreze Floriile printr-o procesiune in care poarta in mana ramuri de palmier sau de maslin. La intoarcerea din procesiune, se bate de ?trei ori in usa bisericii, care simbolizeaza poarta Paradisului, inchisa dupa alungarea lui Adam si a Evei. Usa va fi deschisa pentru credinciosi, la fel cum a fost redeschisa si poarta Paradisului prin sacrificiul de sine a lui Iisus Hristos. In biserica sunt binecuvantate ramurile de palmier sau maslin aduse de credinciosi, dupa care sunt arse, iar cenusa este folosita in celebrarea zilei „Miercurea Cenusii” din anul urmator, care marcheaza inceputul Postului Mare.

Obiceiuri in prag de Florii

In ?seara din ajunul Floriilor, numita Mosii de Florii, se organizeaza un pelerinaj care porneste de la o biserica si se incheie la alta biserica, in amintirea iesirii oamenilor in intampinarea Domnului, pe drumul sau spre Ierusalim. Pelerinajul se face si cu scopul de a binecuvanta localitatea si oamenii sai;

Se sfintesc ramurile inmugurite de salcie si se stropesc cu apa sfintita, cu ele se fac coronite cu care impodobesc icoanele si ferestrele;

Ramurile sfintite se pastreaza peste an, fiind folosite la vindecarea bolilor;

Este bine sa se manance peste, este, cum se spune, dezlegare la peste;

In Banat si Transilvania, in ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune oglinda, impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, pana a doua zi la rasaritul soarelui, oglinda fiind apoi folosita la farmecele de dragoste, sanatate

In sambata lui Lazar, inaintea Duminicii Floriilor, femeile gatesc tot felul de bunatati la cuptor, ?in special placinte, si le impart de pomana saracilor, ca sa nu pateasca si ele cum a patit Lazar, care a murit de dor de placinte. Potrivit traditiei, intr-o sambata Lazar a plecat cu oile la pascut, lasand-o pe mama-sa sa faca placinte. Urcand intr-un copac sa ia muguri pentru animale, isi aduce aminte de placinte. Se grabeste sa coboare, cade si moare. Asa a ramas traditia ca femeile sa duca placinte la biserica, in fiecare an, …

spot_img