O bucuresteanca s-a sinucis, ieri, aruncan?du-se de la etajul sase al Spitalului Floreasca din Bucuresti. Femeia, in varsta de 54 de ani, fusese internata cu dureri abdominale, dar medicii psihiatri au diagnosticat-o cu depresie. Acum cateva zile, presa a difuzat o alta stire cumplita. O femeie de numai 21 de ani s-a aruncat de la etajul cinci al unui bloc din Bucuresti, tinandu-si in brate fetita de un an. Medicii au pronuntat si in cazul ei cuvantul depresie. Dincolo de aceste tragedii intens mediatizate se afla o statistica mai putin cunoscuta dar foarte ingrijoratoare: depresia afecteaza mai mult de trei milioane de romani, adica circa 15% din populatie, iar un procentaj asa de mare de oameni care au o afectiune psihica reprezinta o problema majora a sanatatii publice.
In ultimii ani, stilul si ritmul de viata s-au schimbat si societatea seamana din ce in ce mai putin cu ceea ce stiam. Aproape nimeni nu mai are siguranta serviciului si cei mai multi oameni lucreaza peste program aproape in fiecare zi, in timp ce programul de odihna este din ce in ce mai scazut, iar concurenta in societate este din ce in ce mai puternica. „Toate aceste lucruri creeaza o tendinta de autizare a societatii in sensul scaderii capacitatii de comunicare dintre oameni iar societatea a devenit anomica.
Cu alte cuvinte, nu mai sunt recunoscute nevoile, preferintele si performantele oamenilor, trecandu-se peste personalizarea si individualitatea oamenilor si le sunt ignorate dorintele si aspiratiile”, explica psihiatrul prof. univ. dr. Mihai Gheorghe, de la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”. Procentajul de oameni care sufera de depresie nu depinde de cat sunt de saraci sau de bogati si nici macar de statutul social, ci de felul in care indivizii recepteaza evenimentele. Depresivii au o vulnerabilitate foarte mare fata de evenimentele negative, fata de esecuri si au o rezistenta scazuta fata de stres.
Printre cauze se numara inclusiv curele de slabire
Medicul psihiatru Radu Mihailescu, directorul Spitalului de psihiatrie „Alexandru Obregia” din Bucuresti, are o alta explicatie: „Cauzele depresiei sunt in primul rand biologice si mult mai putin sociale. Depresia este creata de un cumul de factori, vulnerabilitatea biologica, mai ales a celor care au asemenea cazuri in familie, curele de slabire care duc la transformari chimice in organism si la o cantitate insuficienta de serotonina, antidepresivele si chiar si anumite anticonceptionale”. Depresia apare in multe cazuri la menopauza sau la andropauza, la varsta a treia, si de multe ori dupa nastere.
Simptome: sufocare, pierdere in greutate, dureri abdominale
Depresivul este cuprins de o tristete nemotivata, se autoculpabilizeaza foarte des si foarte usor, are o stima de sine scazuta, devine apatic, indiferent si traieste prezentul la modul dureros, chiar insuportabil. Pentru el, viitorul nu mai exista. De cele mai multe ori, o asemenea persoana are insomnii in timpul carora isi face bilanturi si construieste motivatia suicidala. Depresia se manifesta insa si fizic, nu doar la nivelul psihicului. Un depresiv are de multe ori senzatii de sufocare fara sa fie bolnav, pierde in greutate, are dureri abdominale. Medicii psihiatri au observat ca depresivii fac anumite schimbari in obiceiurile lor. De exemplu, la inceputul bolii, depresivii ori se iau de fumat (daca erau nefumatori), ori se lasa de fumat.
Netratata, depresia duce la sinucidere
Vestea buna este ca depresia este vindecabila. Vestea proasta este ca, daca nu este tratata, aceasta afectiune poate duce in timp la afectiuni care aduc moartea, cum sunt bolile cardiace si cancerul. Studiile arata ca depresia se complica de cele mai multe ori cu un comportament suicidar. Datele Asociatiei Psihiatrice Americane arata ca in jur de 70% dintre sinucigasi erau depresivi, iar 15 ? 20% dintre decese sunt cauzate de supradoze cu antidepresive. Numarul celor care au o asemenea afectiune a crescut foarte mult in ultimii ani si creste in continuare cu o medie de 170 de mii de noi cazuri pe an. Iar afectata este tocmai populatia activa, cu varste intre 25 si 50 de ani, si femeile, proportia imbolnavirilor fiind de trei femei la un barbat.
In 1996, la nivel mondial existau in jur de 350 de milioane de depresivi. Un lucru foarte curios este ca media cazurilor de depresie este cu mult mai mica in tarile latine, mai ales fata de tarile din vestul si din nordul Europei. Psihiatrii si psihologii explica fenomenul prin faptul ca latinii sunt mult mai temperamentali si isi exprima mai mult sentimentele si in felul acesta nu tin supararile pentru ei.
In Romania nu exista un plan national pentru tratarea depresiei…
Medicii psihiatri incearca cu disperare sa atraga atentia ca este nevoie ca in Romania sa fie initiat un program national care sa vizeze tratarea si depistarea precoce a depresiei si tipurile de interventie terapeutica. „Trebuie sa avem un plan pe termen lung, nu sa intervenim doar cand se intampla ceva sau cand este cate un caz intens mediatizat „, subliniaza profesorul Mihai Gheorghe. In Romania nu au fost facute nici macar studii despre consecintele cresterii numarului depresivilor, spune profesorul.
… oficialii din Sanatate spun ca nici nu e nevoie!
Secretarul de Stat din Ministerul Sanatatii Vlad Anton Iliescu sustine ca exista un program si o strategie nationala pentru sanatate mintala si ca nu este nevoie de unul separat pentru depresie. „Exista un deficit de cadre medicale, de medici psihiatri in jur de 400 ? 600, si de aceea a crescut numarul locurilor in facultatile de medicina. Vor fi infiintate 100 de centre comunitare care sa se ocupe de tratarea in comunitate a celor care au probleme mintale, fara sa fie internati in institutii specializate”.
Oficialii din domeniul sanitar spera sa schimbe in primul rand mentalitatea oamenilor despre cei care au probleme mintale sau despre cei care merg sa consulte un psihiatru, pentru ca oamenii sa nu mai considere ca cineva este nebun daca a facut un control la psihiatru.
„Exista o tendinta de autizare a societatii in sensul scaderii capacitatii de comunicare dintre oameni iar societatea a devenit anomica. Cu alte cuvinte, nu mai sunt recunoscute nevoile, preferintele si performantele oamenilor, trecandu-se peste personalizarea si individualitatea oamenilor si le sunt ignorate dorintele si aspiratiile” – prof. univ. dr. Mihai Gheorghe (psihiatru – UMF Carol Davila)
