In contextul valului de dosare penale grele din ultimul timp si al presiunii pe care DNA o pune asupra alesilor si prin propunerile de modificare a Constitutiei inaintate, premierul Ponta a reinviat o mai veche si deosebit de periculoasa idee: procurorii sa fie scosi din randul magistratilor.
Potrivit specialistilor, efectele unei asemenea schimbari ar fi devastatoare asupra independentei anchetatorilor si, implicit, a luptei anticoruptie.
Premierul Victor Ponta a anuntat ieri ca vrea sa-i scoata pe procurori din categoria magistratilor prin modificari ale Constitutiei si legislatiei care reglementeaza puterea judecatoreasca. Efectele imediate ar fi subordonarea politica totala a procurorilor fata de ministrul Justitiei si fata de premier, ca si disparitia independentei si stabilitatii procurorilor pe dosarele penale. Procurorii, ca si dosarele pe care le-ar instrumenta, ar fi la cheremul sefilor ierarhici si al sefilor politici ai acestora, asa cum era pe vremea lui Ceausescu.
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Marius Tudose, a declarat pentru Romania libera ca membrii Consiliului i-au anuntat deja pe legiuitori ca doresc pastrarea statutului de magistrat pentru procurori deoarece numai acest statut le apara independenta. Specialistii spun ca scoaterea procurorilor din categoria magistratilor e o smecherie a premierului pentru a anihila Directia Nationala Anticoruptie, care a devenit independenta si pune in pericol averile adunate nelegal de catre politicieni, averi sechestrate imediat dupa inceperea urmaririi penale si confiscate dupa condamnare.
In plus, considera expertii consultati de RL sub conditia anonimatului, incepe sa functioneze si institutia confiscarii extinse a averilor dobandite nelegal pentru cei condamnati la mai mult de patru ani inchisoare, potrivit directivei promovate in Parlamentul European de catre Monica Macovei, ceea ce a creat un disconfort major in randul celor care au ceva de ascuns.
Contextul
Premierul Victor Ponta, si presedintele PSD, a declarat, ieri, ca „nu orice fel de procuror” ii poate ancheta pe senatori si a apreciat ca, desi initial el s-a opus propunerii ca procurorii sa fie scosi din categoria magistratilor, o astfel de propunere ar avea in prezent sustinere in Parlament.
De ce? Ce s-a intamplat in prezent?
In prezentul apropiat sunt inculpati din ce in ce mai multi parlamentari si ministri pentru coruptie, iar instantele de judecata dau pedepse grele si dispun confiscari.
Daca nu ar mai avea dosare penale instrumentate de procurori independenti, instantele n-ar mai avea pe ce sa pronunte condamnari, spun specialistii consultati de Romania libera.
De ce procurorii au acum liber la facut dosare penale
Potrivit actualei Constitutii, statutul procurorilor este reglementat la a”Capitolul VI – Autoritatea Judecatoreasca”. Procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei, dar au statut de magistrati ca si judecatorii, iar garantul inde?pendentei lor este Consiliul Superior al Magistraturii.
Cariera si independenta procurorilor depind de CSM, iar greselile lor sunt sanctionate tot de catre CSM. Dintre cei 19 membri ai Consiliului, 14 sunt alesi in adunari generale ale magistratilor (cinci procurori si noua judecatori). Restul membrilor sunt: doi reprezentanti ai societatii civile, alesi de Senat, si trei membri de drept, respectiv presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Romaniei si ministrul Justitiei. Practic, singurul politician a”pursange” in CSM este ministrul Justitiei. Aceasta structura ar trebui sa fereasca autoritatea judecatoreasca, din care fac parte si procurorii, de imixtiuni politice.
In plus, pe fondul reformelor din ultimii ani, procurorii beneficiaza si de ceea ce se numeste a”stabilitate pe dosar”. Acest lucru inseamna ca nici macar seful direct al procurorului ?nu-i poate da ordine cu privire la mersul anchetei. Schimbarile propuse acum de premierul Ponta si sustinute, dupa cum declara seful PSD, de majoritatea parlamentara si de presedintele tarii ?ne-ar intoarce tara la practicile comuniste, mai grave decat cele din perioada premierului Nastase, cand, din cauza presiunilor de a aresta un nevinovat, procurorul Cristian Panait a preferat sa cada de la etajul patru si sa moara.
DNA vrea sa scoata imunitatea din Constitutie
Repunerea pe tapet de catre premierul Ponta a ideii ca procurorii sa fie scosi din randul magistratilor survine in contextul scandalului Sova si al propunerilor DNA de revizuire a Constitutiei astfel incat anchetatorii sa aiba un statut cu adevarat independent, iar parlamentarii si fostii/actualii ministri sa nu mai poata fi protejati de colegi.
Concret, Laura Codruta Kovesi a propus, in numele institutiei pe care o conduce, modificarea a patru prevederi din Constitutie, aratand ca in acest fel se va imbunatati activitatea DNA. In primul rand, procurorul-sef anticoruptie ar dori, „pentru buna functionare a Justitieia”, eliminarea mentiunii (art. 132, alin. 1 in Legea fundamentala) potrivit careia procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei.
De asemenea, Kovesi ar dori modificarea articolului din Constitutie (art. 72) referitor la imunitatea parlamentara, in sensul ca aceasta sa se limiteze „stricta” la declaratiile politice facute de senatori si deputati. „Conditionarea unei masuri preventive (retinere, arestare preventiva – n.r.) de acordul colegilor persoanei cercetate reprezinta o forma de discriminare fata de ceilalti cetateni implicati intr-un proces penal si o limitare a atributiilor constitutionale ale judecatorilor, singurii indrituiti sa dispuna cu privire la privarea de libertate a unei persoanea”, se arata in propunerile de revizuire a Constitutiei trimise de DNA Comisiei de specialitate din Parlament. In acelasi sens, procurorul-sef anticoruptie ar dori sa fie modificat art. 109 alin. 2 din Legea fundamentala, astfel incat ministrii (fosti sau actuali) sa poata raspunde penal fara a fi nevoie de avizul presedintelui sau, dupa caz, al Parlamentului.
Prelungirea duratei retinerii, ceruta la unison
In punctul de vedere trimis Parlamentului, DNA ridica si problema prelungirii duratei retinerii preventive, de la 24 de ore la 72 de ore (art. 23 alin. 3). „Realizarea audierilor, aducerea la cunostinta a invinuirii, intocmirea tuturor actelor procesuale, prezentarea dosarului in instanta, studierea cauzei de catre judecator si inculpati si desfasurarea sedintei de judecata intr-un interval de 24 de ore priveaza toti participantii la procesul penal de posibilitatea de a-si exercita in mod complet atributiilea”, este argumentul adus de DNA in sprijinul propunerii. Totodata, este invocat faptul ca in majoritatea statelor europene durata retinerii este de 48 sau 72 de ore.
O propunere similara celei venite de la DNA a inaintat alesilor si Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit institutiei, durata retinerii ar trebui majorata la 48 de ore, dar ca aceasta ar trebui prevazuta nu in Constitutie, ci in Codul de Procedura Penala.
Tot o propunere de eliminare din Legea fundamentala a formulat CSM si in ceea ce priveste raspunderea materiala a magistratilor, sub argumentul ca, in caz contrar, ar trebui tot prin Constitutie reglementata si raspunderea materiala pentru prejudiciile cauzate de celelalte puteri in stat. Potrivit CSM, raspunderea materiala a magistratilor ar trebui solutionata legislativ prin lege organica.
De asemenea, CSM ar dori, pentru asigurarea echilibrului puterilor in stat, sa numeasca trei din cei noua judecatori de la Curtea Constitutionala. …
