de Adrian Tone – Mediafax Publicat la: 27.12.2013 15:17 Ultima actualizare: 27.12.2013 16:11
Ultimul an de „domnie” a lui Mircea Sandu la FRF a fost marcat, printre altele, de unele „balbaieli” organizatorice ale forului de la Casa Fotbalului si de amplificarea problemelor cu justitia, dar si de efectuarea unor pasi importanti in dosarul candidaturii Romaniei pentru gazduirea Euro-2020.
Sandu anunta inca din august 2012 ca nu va mai candida pentru un nou mandat, spunand atunci ca nu mai are nicio motivatie de a ramane in fruntea FRF. „Fac 62 de ani, 50 de ani in fotbal, 24 de ani in federatie, cred ca e suficient”, declara atunci „Nasul”, cu referire la anul alegerilor, 2014. Insa el preciza ca pana la finalul mandatului mai are niste proiecte pe care vrea sa le duca la „bun sfarsit”.
Unul dintre aceste proiecte se referea la participarea Romaniei in calitate de coorganizatoare a Campionatul European din 2020, o noua ambitie a sa pe care o dorea realizata dupa finala Ligii Europa in 2012. „Am primit un raspuns de la UEFA in care am fost informati ca Bucurestiul este un posibil candidat pentru Euro-2020, dar mai sunt trepte formale de urmat. La Comitetul Executiv de la Sofia, din 27-28 ianuarie, se va lansa caietul de sarcini. Pana in mai 2014, dosarul trebuie sa fie complet, urmand ca in septembrie 2014 sa fie alese cele 13 orase care vor gazdui minimum trei meciuri. Fiind un „Euro pentru Europa”, nicio echipa nu se va califica direct, toate vor participa la preliminarii. Toate cele 53 de echipe vor participa la preliminarii. Trebuie sa ma intalnesc cu primarul, cu primul ministru si cu presedintele Senatului, pentru ca asta va fi o decizie politica. Daca politicul accepta, atunci va trebui sa faca o investitie de cateva miliarde de euro in infrastructura generala, autostrazi si cai ferate, sa lege Bucurestiul cu autostrazi din vest, sud si dinspre Moldova, pentru ca 80 la suta dintre suporteri folosesc transportul cu masina sau cu trenul”, afirma Sandu la inceputul anului.
Candidatura oficiala a Romaniei pentru gazduirea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 a fost depusa la UEFA la jumatatea lunii mai. Dar abia la finalul anului, in decembrie, Sandu a reusit sa obtina din partea conducerii statului promisiunea ca Romania se angajeaza sa respecte criteriile de organizare: „Am avut intr-adevar o intalnire la minister cu domnul Banicioiu, doamna Carmen Tocala si colegul meu, Mihalache, care va fi project manager. Sunt bucuros ca premierul Victor Ponta a dat verde pentru ca Romania sa continue pasii pentru candidatura la organizarea Euro-2020. Pana in 15 aprilie 2014 va trebui sa intocmim documentele si apoi sa semnam contractele cu UEFA. Ma bucur ca primul ministru a desemnat o persoana foarte riguroasa pentru acest lucru, pe vicepremierul Gabriel Oprea, cu care ne apucam de treaba. In foarte scurt timp acesta va convoca o intalnire cu reprezentantii federatiei si ai celor 15 ministere, precum si institutiile din subordine. E o munca grea care speram ca in septembrie 2014 sa ne aduca bucuria desemnarii Bucurestiului ca organizator al CE 2020”.
Tototdata, Sandu a anuntat in decembrie si intentia de a organiza Campionatul European de Futsal din 2018, in noua sala polivalenta, care urmeaza sa fie construita pana in 2016 in Complexul Sportiv National Lia Manoliu.
Asa cum era de asteptat, lupta cu patronul Universitati Craiova, Adrian Mititelu, inceputa in 2011, odata cu dezafilierea clubului oltean, avea sa continue pentru Sandu si in 2013. Presedintele FRF avertiza ca includerea omului de afaceri Adrian Mititelu in initiativa autoritatilor locale de renastere a Universitatii Craiova ar fi o catastrofa. Dar alianta Primariei Craiova cu Mititelu fusese deja perfectata. Drept urmare, primarul municipiului Craiova, Lia Olguta Vasilescu, a depus la DNA o cerere de constituire ca parte civila a institutiei cu suma de un milion de euro in cazul plangerii facute de Adrian Mititelu impotriva FRF si LPF privind dezafilierea Universitatii Craiova. Ulterior, Primaria Craiova a parasit coalitia „anti-Sandu”, lasandu-l pe Mititelu singur in lupa impotriva sefului de la Casa Fotbalului
In dosarul in care Universitatea Craiova a contestat un articol din regulamentul federatiei, care obliga cluburile sa se adreseze Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, Mircea Sandu si FRF au obtinut o decizie favorabila din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Atunci, Sandu si-a exprimat increderea in decizia aceleiasi curti cu privire la dezafilierea clubului oltean. „Asteptam cu incredere si hotararea din toamna a ICCJ cu privire la decizia de dezafiliere a clubului condus de Adrian Mititelu”, afirma Sandu, insa deocamdata ICCJ nu a dat o sentinta.
Cu toate acestea, la jumatatea lunii iunie, Mircea Sandu si fostul presedinte al LPF, Dumitru Dragomir, au fost trimisi in judecata de procurorii anticoruptie in dosarul dezafilierii Universitatii Craiova. Sandu si Dragomir au fost acuzati de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor in forma calificata, folosire a influentei ori autoritatii persoanei care indeplineste o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite si infractiunea de sustragere de sub sechestru. In acelasi dosar au fost trimise in judecata institutiile conduse de cei doi, respectiv FRF si LPF, pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor in forma calificata si infractiunea de sustragere de sub sechestru.
Potrivit anchetatorilor, la 20 iulie 2011, la o sedinta a Comitetului Executiv al FRF, s-a hotarat excluderea provizorie a SC Fotbal Club „U” Craiova SA, excluderea fiind pusa pe seama incalcarii grave a statutului federatiei, fara a se detalia si motiva in ce au constat incalcarile si gravitatea lor.
Pentru luarea deciziei de excludere, la adoptarea careia nu s-au respectat prevederile statutare, Mircea Sandu si Dumitru Dragomir, membri ai Comitetului, in calitatea lor de conducatori ai Federatiei Romane de Fotbal, respectiv ai Ligii Profesioniste de Fotbal si-au folosit influenta si autoritatea fata de ceilalti membri ai Comitetului Executiv al FRF, sustin procurorii. „Convingerea membrilor Comitetului Executiv s-a format doar pe baza materialului succint incheiat de un consilier juridic si pe sustinerile celor doi reprezentantii ai FRF, respectiv LPF, Mircea Sandu si Dumitru Dragomir. La baza acuzatiilor formulate impotriva S.C. Fotbal Club U Craiova S.A au stat o serie de actiuni civile intentate de club fostului antrenor si manager, actiuni care au fost prezentate, in mod nereal, ca fiind indreptate impotriva federatiei, ceea ce a fost considerat de cei doi inculpati drept incalcare grava a statutului. Desi masura urma sa fie supusa validarii Adunarii Generale a Federatiei Romane de Fotbal, ea fiind una provizorie, Comitetul Executiv a stabilit ca respectiva hotarare intra in vigoare de la data adoptarii sale, respectiv 20 iulie 2011”, se arata in materialul DNA.
Dosarul a fost inaintat Judecatoriei Sectorului 2.
Federatia Romana de Fotbal (FRF) a respins acuzatiile formulate de DNA impotriva presedintelui Mircea Sandu si a vicepresedintelui Dumitru Dragomir, seful LPF, mentionand ca excluderea Universitatii Craiova a fost facuta regulamentar. „Federatia Romana de Fotbal a luat la cunostinta de hotararea procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie de trimitere in judecata a presedintelui FRF, Mircea Sandu, si a vicepresedintelui FRF, Dumitru Dragomir, presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, pentru presupuse infractiuni legate de decizia Comitetului Executiv de excludere a SC Fotbal Club U Craiova SA. FRF respinge acuzatiile formulate de procurorii DNA si isi exprima increderea ca justitia va confirma faptul ca decizia de excludere a fost luata in conformitate cu regulamentele in vigoare, regulamente pe care toate cluburile afiliate au agreat sa le respecte”, mentiona un comunicat al FRF.
Forul condus de Mircea Sandu considera ca argumentele rechizitoriului intocmit de procurorii DNA se bazeaza pe o interpretare eronata a faptelor, iar decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, luata la finalul lunii mai, arata ca gruparea condusa de Adrian Mititelu a incalcat flagrant normele agreate de membrii federatiei. „In conflictul pe care SC Fotbal Club U Craiova SA l-a avut cu fostul antrenor (n.r. – Victor Piturca), Camera Nationala de Solutionare a Litigiilor a dat castig de cauza celui din urma. Craiova a formulat recurs, dar s-a adresat si instantelor civile – ceea ce a reprezentat o incalcare grava a statutului FRF. In conformitate cu prevederile statutare, SC Fotbal Club U Craiova SA ar fi trebuit sa mearga mai departe pe jurisdictia sportiva pana la ultima instanta, adica Tribunalul Arbitral Sportiv de la Lausanne, inainte de a se indrepta catre instantele civile. FIFA si UEFA cer in mod expres o jurisprudenta unitara pe linie sportiva, de aceea interzic membrilor sa se adreseze instantelor civile inainte sa epuizeze toate caile pe parte sportiva. De altfel, in decizia luata la sfarsitul lunii mai, in Dosarul 4186/2/2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis in mod irevocabil ca prevederile regulamentare privind obligativitatea cluburilor de a se adresa Tribunalului de Arbitraj Sportiv sunt perfect legale. In contextul acestei hotarari judecatoresti, recursul clubului condus de domnul Adrian Mititelu la alta instanta decat Tribunalul de la Lausanne apare ca o incalcare flagranta a normelor in comun agreate de membrii Federatiei. Sanctiunea pentru aceasta incalcare este si ea expres stipulata in cadrul art. 18 alin. (1) lit. b) din Statut – excluderea”, a explicat FRF.
Problemele cu justitia ale lui Mircea Sandu nu s-au limitat insa la conflictul cu patronul Universitatii Craiova. In luna martie, Judecatoria Sectorului 2 a admis plangerea formulata de FC Corvinul Hunedoara impotriva neinceperii urmaririi penale decise de DNA in cazul unor actuali si fosti oficiali FRF si LPF, printre care Mircea Sandu si Dumitru Dragomir, acuzati de abuz in serviciu, trimitand cauza procurorului. FC Corvinul ii acuza de abuz in serviciu, printre altii, pe presedintele FRF, Mircea Sandu, si pe presedintele LPF, Dumitru Dragomir, sustinand ca federatia si liga au aplicat regulamentele sportive in mod discretionar, in litigiul pe care gruparea hunedoreana l-a avut cu FC Rapid, in urma transferului portarului Bogdan Lobont la Ajax Amsterdam.
Bogdan Lobont s-a format la Centrul de Copii si Juniori al clubului Corvinul, grupare pentru care a evoluat pana in anul 1997, cand a fost transferat la FC Rapid. In martie 2000, Lobont a plecat de la Rapid la Ajax Amsterdam, in schimbul sumei de aproximativ trei milioane de dolari. Conform intelegerii cu Rapid, clubul din Hunedoara ar fi trebuit sa primeasca circa 900.000 de dolari, reprezentand 30 la suta din valoarea trasferului jucatorului in Olanda, dar gruparea patronata de George Copos nu a platit acesti bani.
Dupa ce toate instantele din fotbalul romanesc au dat castig de cauza clubului Rapid, gruparea hunedoreana a facut plangere penala la DNA impotriva FRF si LPF, dar procurorii au decis neineperea urmaririi penale. Corvinul s-a adresat in civil in litigiul cu Rapid, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a dat dreptate, hotarand inceperea urmaririi penale. Cu toate acestea, instantele sportive tot nu au obligat clubul Rapid sa plateasca suma. Dupa declararea insolventei clubului Rapid, la 7 decembrie 2012, FC Corvinul Hunedoara s-a inscris cu suma de 3,1 milioane lei la masa credala, dar administratorul judiciar nu a admis aceasta suma.Presedintele FRF s-a trezit in 2013 in situatia de a avea doi presedinti la Comisia Centrala a Arbitrilor, Alexandru Deaconu si Ion Craciunescu, dupa ce al doilea a castigat acest drept in instanta. Iar Sandu spunea, mai mult ironic, ca in cazul unei hotarari definitive si irevocabile de achitare a lui Vasile Avram in dosarul de coruptie din arbitraj este dispus sa il repuna in functie pe fostul presedinte al CCA. „Ce sa fac? Aplic legea in continuare si il pun pe Avram. Pe Ion Craciunescu, care are hotarare judecatoreasca, il reinstalez, iar lui Deaconu ii dau o functie de „referee manager”. Cand il pun pe Avram (n.r. – in situatia unei decizii definitive si irevocabile a instantei) o sa-i dau si domnului Craciunescu o functie, ce sa fac? Nu stiu care va fi acea functie, ne vom consulta cu Comisia Juridica. Domnul Avram m-a sesizat si solicitarea dansului am dat-o in lucru Comisiei Juridice. Urmeaza sa primesc un punct de vedere si il voi pune in aplicare. Pana atunci domnul Craciunescu are biroul deschis aici din 5 iunie”, afirma Sandu in vara.
In cele din urma, Craciunescu si-a reziliat contractul cu FRF, in schimbul unei sume consistente de bani, la conducerea CCA ramanand doar Alexandru Deaconu.
Una dintre cele mai delicate probleme ale anului din fotbalul romanesc a constituit-o numarul si numele echipelor care urmau sa evolueze in Liga I. In luna iunie, Sandu opina ca CSMS Iasi si Concordia Chiajna „pot obtine si sapte licente nu numai una”, dar tot nu au dreptul de a evolua in sezonul viitor al Ligii I dupa ce au retrogradat sportiv. Oficialul FRF era adeptul aplicarii criteriului sportiv, fiind impotriva ramanerii a 18 echipe in Liga I. Cluburile Concordia Chiajna si CSMS Iasi au retrogradat la finalul editiei 2012-2013, incheind campionatul pe pozitiile 15 si 17 ale clasamentului. Dintre cele 18 grupari din Liga I, cluburile Rapid, Universitatea Cluj si CS Turnu Severin nu au primit licenta pentru a evolua in editia 2013-2014 a Ligii I si au fost retrogradate. CS Turnu Severin a retrogradat si in urma rezultatelor obtinute in Liga I.
Numai ca sapte membri ai Comitetului Executiv al Federatiei Romane de Fotbal au decis la inceputul lunii iulie ca in editia 2013/2014 a Ligii I sa participe 18 echipe, Rapid si Concordia Chiajna urmand sa dispute, in data de 13 iulie, un baraj de mentinere. Concordia Chiajna, care a pierdut barajul, a apelat la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) pentru revocarea hotararii cu privire la disputarea meciului cu Rapid, considerand ca din punct de vedere legal echipa giulesteana nu poate juca in primul esalon. Iar TAS a dat dreptate Concordiei, si dupa doua jocuri in Liga I, Rapid a fost obligata sa evolueze in Liga a II-a.
Noua conducere a Rapidului, prin vocea lui Nicolae Cristescu, a acuzat FRF, considerand ca este vinovata pentru retrogradarea Rapidului, iar fanii giulesteni au intrat in greva foamei si au cerut demisiile lui Mircea Sandu si Dumitru Dragomir. „Nu imi dau demisia pentru …
