Un academician clujean propune institutiilor statului constituirea de comisii speciale care sa se ocupe de schimbarea imnului. „Desteapta-te romane” nu ne reprezinta ca popor. Populatia a demonstrat c

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Un academician din Cluj cere Parlamentului, Guvernului si Presedintiei sa constituie comisii speciale pentru inlocuirea imnului national „Desteapta-te romane”, pe motiv ca „insulta neamul romanesc”, informeaza Mediafax.
Adrian Toader sustine?ca linia melodica a actualului imn national „Desteapta-te romane!” se afla intr-o gama minora, care inspira tristete, iar textul ?”chiar insulta, denigreaza neamul romanesc, iar mai nou nu respecta directivele CE”.
„M-am adresat, joi, prin scrisori, Comisiei comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei, Guvernului si Presedintiei Romaniei, solicitand formarea unor comisii de specialitate atat pentru adoptarea unui nou imn de stat, cat si pentru adaugarea unei steme adecvate pe drapelul national, precum si pentru stabilirea altor date de sarbatorire a Zilei Nationale a Romaniei si a Zilei Marinei. Am propus initierea procesului de schimbare a imnului de stat al Romaniei cu unul care nu se demodeaza odata cu schimbarea regimurilor politice, cu trecerea vremii. Mai multe voci ale unor personalitati reprezentative culturii romanesti, precum scriitorul Andrei Plesu, compozitorii Horia Moculescu, Marius Teicu, academicianul Cristian Petru Balan sau criticul literar Dan Toma Dulciu, au exprimat necesitatea schimbarii imnului national al Romaniei, pentru simplul fapt ca linia melodica se afla intr-o gama minora ce inspira tristete, iar textul nu ne face cinste, ba chiar insulta, denigreaza neamul romanesc, iar mai nou respecta directivele CE”,?considera el. .
Potrivit academicianului Adrian Toader, melodia actualului imn „Desteapta-te romane!”?a avut valoarea sa in 1848, „dar acum, odata cu emanciparea romanilor, acest cantec a devenit nu numai demodat, dar chiar jignitor, pe alocuri, pentru multe persoane”.
„Consider ca actualul imn nu ne reprezinta ca neam, ca popor, ca natiune, cu atat mai mult avand in vedere faptul ca Romania este tara membra a Uniunii Europene. Cu ocazia protestelor din ultimii ani, populatia a demonstrat faptul ca e treaza, capabila, apta sa-si aleaga si sa-si determine viitorul ca natiune. Romanii cer respect, demnitate, autodeterminare, asigurarea unui viitor sustenabil pentru Romania”,?a mentionat academicianul clujean.
Adrian Toader a explicat ca, in opinia sa, inca din titlu si din prima strofa se observa, prin indemnul „Desteapta-te”, trimiterea la ideea ca poporul roman are nevoie de desteptare, ca ar fi inapt, incapabil, adancit in „somnul cel de moarte”, deci mort sau aproape mort.
„Cu primul cuvant, dar nu numai, in prima strofa se produce segregarea populatiei, aceasta fiind impartita in doua mari grupari, cei treji, cei care intoneaza imnul la un moment dat, pe de-o parte, si cei adormiti, respectiv audienta, de cealalta parte. Anume, nu se spune – sa ne desteptam romani -, incluzand aici si vorbitorul, ci – -, adica . Iata o prima sugestie de segregare destul de direct si agresiva care induce separatismul, de genul tu asa, eu altfel,”?a mai spus el.?
Adrian Toader sustine ca textul actualului imn aduce aminte in strofa a 2-a de latinitatea neamului romanesc si pune accent pe aceasta atat prin versurile „sange de roman”, cat si prin „un nume de Traian”, lasand deoparte originea daca a poporului roman, in timp ce ridica in slavi un cotropitor al Daciei.
„Strofa a 3-ia, versul – – sugereaza ideea ca am fi un popor salbatic, care ataca prin surprindere fiinte fara aparare, ingradite, pasnice. In strofa a 4-a remarcam faptul ca domnitorii nostri cu care ar trebui sa ne mandrim, sunt dositi undeva drept – marete umbre. Daca acestia ne sunt repere istorice, atunci necesita a fi vii in inimile noastre, amintiri calde cu care ne mandrim si exemple pe care le urmam si nicidecum sa intarim idea de umbre/strigoi, urmand cu – -. Neamul romanesc nu trebuie invatat sa urmeze umbrele, nu suntem adeptii aparitiei strigoilor cu care ne-am mandri, poate intr-un parc de distractii pentru copii, dar nu in simbolul nostru national si nu sa ne grabim spre moarte”,?a argumentat academicianul.
Acesta considera ca un popor cu pretentii de a fi european, civilizat, renunta la formulari injurioase precum cea din strofa a 6-a,?”Si blastama cu lacrami in ochi pe orisicarea” sau din din strofa a 7-a,”De fulgere sa piara, de trasnet si pucioasa”.
„Aceste versuri accentueaza descrierea neamului nostru ca fiind razbunator, popor inapoiat ce crede in blesteme, le practica dorind raul cuiva ca razbunare, pedeapsa. Noi, romanii, suntem un popor modern, educat, cetateni europeni, nu credem in blesteme si nu ne coboram la nivelul celor care cred si doresc, astfel, raul cuiva. Suntem un popor pacifist, iubitor de oameni, iertator, intelegator si intelept. Intelepciunea ne este arma de aparare. De asemenea, in strofa a 8-a apare discriminarea bazata pe religie si credinta, fapt care reiese in mod denigrator la adresa musulmanilor prin cuvintele – barbarei semilune – care incalca prevederile Directivei 2000/43/CE din 29 iunie 2000 de punere in aplicare a principiului egalitatii de tratament intre persoane, fara deosebire de rasa sau origine etnica”,?a precizat Adrian Toader.
In opinia acestuia, textul imnului induce si discriminarea bazata pe religie si credinta prin versul din strofa a 11-a, „Preoti, cu crucea-n frunte”, „in conditiile in care nu toate religiile recunoscute din Romania au acest simbol, crucea”.
„Tonul si, in general, atmosfera creata de catre mesajul imnului actual nu sunt favorabile pentru a inalta moralul si a chema la unitate nationala, ci, din …

spot_img