Ziarul „Romania liberaa”, care aniverseaza in acest an 140 de ani de la fondare, continua serialul dedicat eroilor si faptelor care au facut posibila proclamarea independentei, pe 10 mai 1877.
Un personaj care a jucat un rol-cheie este astazi aproape uitat. E vorba despre Vasile Boerescu. El este deputatul care, pe 9 mai 1877, l-a interpelat pe ministrul Afacerilor Straine, Mihail Kogalniceanu, in plenul Camerei Deputatilor, asupra chestiunii independentei de stat.
Interpelarea lui Vasile Boerescu venea in contextul in care tunurile turcesti bombardau asezarile de pe malul romanesc al Dunarii, iar artileria romaneasca de la Calafat bombarda Vidinul. Schimbul de focuri era consecinta permisiunii acordate de principele Carol I trupelor rusesti de a traversa teritoriul Romaniei.
Mihail Kogalniceanu a profitat de interpelarea lui Vasile Boerescu pentru a afirma ca, de facto, Romania este stat independent.
A urmat o rezolutie adoptata de Camera Deputatilor in sensul proclamarii independentei, urmata de o rezolutie similara adoptata de Senat. A doua zi, pe 10 mai 1877, exact in ziua in care aniversa 11 ani de domnie, Principele Carol I al Romaniei a promulgat si a publicat in Monitorul Oficial legea referitoare la declararea independentei de stat.
Tot prin aceeasi lege, sumele care ar fi trebuit platite din bugetul Romaniei cu titlul de tribute catre Poarta Otomana erau redirectionate spre inzestrarea armatei.
O anecdota relatata de profesorul Calin Felezeu de la Universitatea „Babes-Bolyaia”, unul dintre marii specialisti in turcologie, arata ca, in acel context al proclamarii independentei, Vasile Boerescu avea sa isi lege numele si de unul dintre cele mai populare feluri de mancare din gastronomia romaneasca: mititeii. Bineinteles, acesti carnaciori fara membrana, cum erau numiti pana la 1877, erau deja prezenti in gastronomia romaneasca – si nu numai. Insa relatarile vremii il infatiseaza pe Vasile Boerescu binedispus, aflat la restaurantul Capsa din Bucuresti pentru a sarbatori proclamarea independentei.
Acolo, el a cerut o baterie si niste mititei. Bateria era formata din sticle de vin si de sifon, pentru ca sticlele de sifon aminteau de forma tunurilor romanesti de la Calafat care ii bombardau pe turci, iar mititei erau botezate proiectilele care erau trase de romani peste Dunare.
Pentru ca Vasile Boerescu era o adevarata celebritate si pentru ca era foarte iubit pentru curajul si originalitatea sa, numele carnaciorilor fara membrana a ramas mititei.
Vasile Boerescu nu a fost doar un om politic original si curajos, ci si unul dintre cei mai importanti intelectuali romani.
Nascut la Bucuresti in 1830, el s-a remarcat pentru prima data in timpul Revolutiei de la 1848. In acea perioada, el era elev la Liceul „Sfantul Savaa”. A luat parte la revolutie si, dupa inabusirea acesteia, a fost arestat. Motivele arestarii erau reprezentate de doua articole incisive publicate de tanarul Vasile Boerescu, articole care aveau titlurile „Catre fratii reactionaria”, respectiv „Fratilor cetatenia”. A fost eliberat dupa cateva luni de detentie si a putut sa isi reia studiile.
Vasile Boerescu a urmat o perioada de pregatire la Scoala de Drept din Bucuresti, apoi a plecat la Facultatea de Drept din Paris. In 1855 si-a luat licenta, iar in 1857 a obtinut doctoratul. In perioada studentiei de la Paris, in contextul izbucnirii Razboiului Crimeii, Vasile Boerescu a militat pentru drepturile politice ale natiunii romane si pentru unirea tarilor romane. Vasile Boerescu s-a intors in tara si s-a implicat in politica in tabara unionista, unde se regaseau cei mai multi dintre revolutionarii de la 1848. Vasile Boerescu a fondat ziarul „Nationalula”, una dintre cele mai influente publicatii care militau in favoarea Unirii.
Omul care a gasit solutia Unirii de la 1859
A fost ales deputat in Adunarea Electiva, cea care, in conformitate cu Conventia de la Paris, trebuia sa aleaga un domnitor al Valahiei. Vasile Boerescu a dat dovada de geniu politic. In ianuarie 1859, intr-o sedinta a Adunarii Elective prezidata de mitropolitul ortodox al Ungro-Vlahiei, Nifon, deputatul Vasile Boerescu a propus alegerea pe tronul de la Bucuresti a proaspatului domnitor al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza. Vasile Boerescu a argumentat prin faptul ca doar astfel vor fi depasite dezbinarea si ura politica ce cuprinsesera Adunarea de la Bucuresti. Propunerea sa a fost votata si, astfel, romanii au stiut sa treaca peste vointa Marilor Puteri, care doreau sa impuna domnitori separati la Iasi si la Bucuresti.
Vasile Boerescu a fost inspirat si a argumentat juridic dubla alegere prin recursul la modelul reprezentat de Suedia si de Norvegia, care aveau acelasi monarh.
In plan parlamentar, Vasile Boerescu s-a remarcat din nou prin clarviziune in 1866, dupa abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Desi nu fusese implicat in complotul organizat impotriva domnitorului, Vasile Boerescu a facut tot ceea ce era omeneste posibil pentru salvarea Unirii, care nu era recunoscuta international decat pe durata domniei lui Alexandru Ioan Cuza. El a facut parte din delegatia romaneasca ce a mers la Düsseldorf, la Palatul Jagerhoff, pentru a-l convinge pe principele Karl von Hohenzollern-Sigmaringen sa accepte tronul Principatelor Unite. Astfel, si prin eforturile sale, a fost fondata Dinastia Romana, prin Carol I.
Intors in tara, Vasile Boerescu a facut parte din Adunarea Constituanta. In 1866, avea sa fie …
Un erou uitat al romanilor: Vasile Boerescu, omul care a gasit solutia Unirii de la 1859. Datorita acestuia, Mihail Kogalniceanu a afirmat ca, de facto, Romania este stat independent. Au urmat apoi r
