„Secuimea, populatia autohtona cu identitate nationala maghiara, majoritara in Tinutul Secuiesc, revendica autonomia teritoriala a acestei regiuni in conformitate cu prevederile documentelor internationale si cu practica in acest domeniu din statele Uniunii Europene (ex. Italia – Tirolul de Sud, Finlanda – Insulele Aland, Belgia – Regiunea Flamanda si Valona etc.), precum si din alte state fara statut de membru al Uniunii Europene (ex. Republica Moldova – Unitatea Teritoriala Autonoma Gagauzia, Serbia – Provincia Autonoma Voivodina). Locuitorii scaunelor secuiesti, prin reprezentantii lor alesi isi afirma dorinta si revendica dreptul la autonomie teritoriala, la crearea cadrului legislativ prin adoptarea Statutului de Autonomie al Tinutului Secuiesc – Szekelyfold – Terra Siculorum”, argumenteaza deputatul, in expunerea de motive.
Acesta precizeaza ca statutul de autonomie a Tinutului Secuiesc – Szekelyfold – Terra Siculorum reprezinta reglementarea revendicarilor referitoare la autonomia teritoriala, care prin adoptarea de catre Parlamentul Romaniei ofera garantiile necesare si cadrul adecvat prosperarii regiunii autonome, protectiei identitatii nationale maghiare a secuimii si intereselor specifice ale colectivitatii.
„Anexa prezentului proiect de lege cuprinde orasele si comunele Tinutului Secuiesc, totalizand 149 de autoritati locale. Din acest numar, 63 autoritati locale pana in prezent au adoptat prin hotarare locala o petitie catre Parlamentul si Guvernul Romaniei, prin care isi exprima solicitarea lor, privind crearea unei regiuni administrative, care sa fie denumita Tinutul Secuiesc, si care sa cuprinda toate localitatile din anexa la prezentul memorandum, si numai aceste localitati, si aceasta regiune sa primeasca un statut autonom, pe baza unei legi organice, ce va fi inaintat Parlamentului Romaniei”, se arata in documentul citat.
„Ca expresie a identitatii sale istorice, in scopul asigurarii egalitatii de sanse a cetatenilor si protectiei identitatii nationale maghiare, locuitorii Tinutului Secuiesc se constituie in comunitate autonoma”, este prima prevedere din proiectul de lege.
In Tinutul Secuiesc, limba maghiara ar avea acelasi statut ca limba oficiala a statului. Potrivit textului legislativ, Tinutul Secuiesc devine o regiune autonoma cu personalitate juridica in cadrul Romaniei, iar teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judete Covasna si Harghita, precum si scaunul istoric Mures (Marosszek) care apartine judetului Mures.
„Autonomia regionala se exercita de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publica regionala aleasa prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, precum si de Comisia de Autoadministrare desemnata de aceasta”,?prevede proiectul legislativ.
Consiliul ar urma sa fie alcatuit din 77 de consilieri regionali, alesi pe o perioada de patru ani. Printre atributiile Consiliului se numara si stabilirea simbolurilor Tinutului Secuiesc. De asemenea, acest for ar primi si alte competente, precum: stabilirea hotarelor unitatilor administrativ-teritoriale ale regiunii; infiintarea de noi comune; expropierea de interes public si supravegherea si controlul structurilor regionale ale politiei comunitare si colaborarea cu structurile Politiei. Consiliul ar avea si dreptul de a emite decizii valabile in regiune cu privire la protectia sociala si asigurarile sociale si de a infiinta organe pentru asigurarea ordinii publice.
Totodata, in cazul unor legi sau ordonante emise de Parlamentul si Guvernul Romaniei, care au reglementari valabile si in Tinutul Secuiesc, Consiliul de Autoadministrare ar putea solicita rediscutarea acestora.
Actul normativ mai prevede ca statutul de regiune autonoma, odata adoptat de Parlamentul Romaniei, ar urma …
