Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat 61 de sortimente?de croasanti fabricate/distribuite de catre urmatorii producatori: Derpan, Chipita Romania, Asmin Star, Mert, Aponon Dias, Boromir Ind, Gunz Austria, Dal Colle Industria Dolciaria Italia, Billa Romania, Carrefour, Lidl, Mega Image, Auchan si Kaufland.
La numai 31% din sortimentele analizate se mentioneaza pe eticheta compozitia atat pentru aluat, cat si pentru umplutura croasantului. Umplutura reprezinta intre 14% si 35% din cantitatea totala a croasantului. In privinta ingredientului care da denumirea umpluturii, proportia acestuia in umplutura variaza astfel:
? Caise intre 0,29 grame si 8,16 grame;
? Cirese intre 0,9 grame si 8,16 grame;
? Capsuni intre 1,08 grame si 5,9 grame;
? Visine: 8,88 grame;
? Cacao pudra intre 0,35 grame si 2,52 grame;
? Ciocolata intre 0,10 si 1,29 grame;
? Frisca pudra: 0,45 grame;
? Lapte praf degresat: 0,16 grame;
?Galbenus de ou: 0,26 grame;
? Pasta de alune intre 0,4 grame si 3,6 grame;
? Extract de vanilie: 0,001% din continutul umpluturii;
? Suc de portocale intre 3,5 ml si 3,58 ml;
??Sampanie: 0,16 ml;
? Rom: 0,5 ml;
? Iaurt: 2 grame;
? Lapte cocos pudra: 0,35 grame.
?26% din produsele analizate contin margarina!
? 21% din produsele analizate contin unt in proportie neprecizata.
In cele 61 de produse analizate s-au identificat 29 tipuri de aditivi alimentari si o serie de arome artificiale, cum ar fi: aroma de caise, aroma de cirese, aroma de capsuni, aroma de unt, aroma de alune de padure, aroma de vanilie, aroma de ciocolata, aroma de caramel, aroma de vin spumant si arome nedefinite. Aromele?sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul si/sau gustul.
Toate produsele analizate contin aditivi alimentari, intre 3 si 10 aditivi;
?75% din produsele analizate contin intre 5 si 10 aditivi alimentari;
? 33% din produsele analizate contin cate 5 aditivi alimentari;
? 20% din produsele analizate contin cate 9 aditivi alimentari;
? 97% din produsele analizate contin mono si digliceride ale acizilor grasi;
? 92% din produsele analizate contin conservanti, iar 61% din acestea contin cate 2 conservanti;
? 77% din produsele analizate contin acid citric;
? 23% din produsele analizate contin alginat de sodiu;
? 13% din produsele analizate contin sorbitol;
? 13% din produsele analizate contin acid fosforic;
?13% din produsele analizate contin difosfat disodic;
? 82% din produsele analizate contin arome sintetice.
Grasimile saturate si riscul pentru sanatate
Valoarea energetica per 100 grame produs variaza intre 307,06 kcal si 488 kcal. In conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sanatatii, copiilor nu le sunt recomandate produsele cu peste 300 kcal per unitatea de vanzare.
Cantitatea de lipide per 100 grame produs variaza intre 12 grame si 30 grame, iar cantitatea de acizi grasi saturati per 100 grame produs variaza intre 3,4 grame si 15 grame. 41% din produsele analizate con?tin o cantitate mai mare de 5 grame acizi grasi saturati. In conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sanatatii, astfel de produse nu sunt recomandate copiilor.
Numeroase studii realizate de institutii medicale si universitati de prestigiu arata ca grasimile saturate cresc riscul de aparitie a afectiunilor cardiovasculare?precum infarctul sau accidentul vascular cerebral si sunt un factor de risc pentru cancerele de colon si san.
Cantitatea de carbohidrati per 100 grame produs variaza intre 43 grame si 63 grame, iar cantitatea de zaharuri per 100 grame produs variaza intre 9 grame si 28 grame. 26% din produsele analizate contin o cantitate de zaharuri de peste 15 grame per 100 grame produs, adica intre 16 grame zahar si 28 grame zahar per 100 grame produs. In conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sanatatii, astfel de produse nu sunt recomandate copiilor.
Cantitatea de fibre per 100 grame produs variaza intre 1 gram si 3,1 grame.
Cantitatea de proteine per 100 grame produs variaza intre 3,1 grame si 9,4 grame.
Cantitatea de sare per 100 grame produs variaza intre 0,1 grame si 0,9 grame.?
„Nevoia de dulce ne copleseste, pentru ca am fost invatati cu gustul dulce inca de cand ne-am nascut. Daca cititi eticheta produselor ambalate pe care le cumparati, veti vedea ca toate contin zahar, inclusiv laptele praf. Si atunci, cum sa nu cautam gustul dulce si placerea mentala asociata? Ca doar nu o sa avem senzatii mentale numai la ceafa de porc?
Treaba este insa foarte serioasa, iar croasantii sunt bombe calorice, pline de zahar si uleiuri vegetale, fara aport nutritional corect. Sunt tata si daca nu setez acum alimentatia copiilor, dupa varsta de 7 ani o sa fie foarte greu. Obisnuinta si numarul de celule grase se formeaza in primii 7 ani de viata. Copiii nostri recunosc doar amelioratorii de gust si de aici nevoia de porcarii alimentare. Ei nu mai recunosc gustul de carne, branza, ou, legume, ci de inlocuitorii sau bazaconiile cu care sunt indopati.
Sa nu ne mai miram ca traim putin, daca mancam prost si nu ne miscam! 70% din bolile de care suferim si murim se datoreaza modului in care traim! Peste 30% din cancerele de care suferim pot fi prevenite! Cum? Simplu, iubind si facand bine, hranindu-ne si nu „umpland matu”, miscandu-ne si nu intepeni in scaunul de la birou!”, spune Dr. Florin Ioan Balanica, specialist in medicina personalizata, nutritie si nutrigenomica, fondator al „Scolii pentru Sanatate si Longevitatea”, membru al „Academiei Americane de Nutritie si Dieteticaa”, reprezentant pentru Romania al „Organizatiei Europene pentru Medicina Stilului de Viataa” (ELMO)
„Un simplu croissant contine …
Un pericol pentru sanatate, cu un nume frantuzit. Croasanti cu glicerina, celuloza si aroma de unt
