Anul 2013 a fost unul cu rezultate peste medie, randamentul plasamentelor fiind de 11,75%, insa 2014 se va dovedi un an mult mai complicat, mai ales ca Bursa de la Bucuresti nu are perspective tocmai roz.
Administratorii celor opt fonduri de pensii private obligatorii din Romania au obtinut de la lansare, in luna mai 2008, pana la finele anului trecut un randament mediu de 11,5%.Anul 2013 a fost unul cu rezultate peste medie, randamentul plasamentelor fiind de 11,75%, dupa cum informeaza Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania. Fondurile private au intrat in 2014 cu un total de 6 milioane de participanti si active de peste 13,9 miliarde de lei sau 3,1 miliarde de euro, depasind estimarile initiale ale Asociatiei. In intreaga lor istorie, fondurile de pensii obligatorii au primit in administrare contributii brute totale de 11,3 miliarde de lei, diferenta pana la activele de 13,9 miliarde de lei, adica 2,6 miliarde de lei, reprezentand castigurile din plasamente.
Plasamente sigure
Majoritatea banilor din conturile de pensii private ale romanilor raman in tara sub forma de plasamente in titluri de stat, in actiuni sau in depozite bancare. Doar 5% din activul total este plasat in afara Romaniei. In 2013, fondurile de pensii au ales sa creasca alocarile pentru actiuni, ajungand la participatii totale de 2 miliarde lei in titluri ale companiilor listate la Bursa de Valori Bucuresti. „Pilonul II de pensii private a avut o evolutie peste asteptari in cursul anului 2013, care consolideaza rezultatele deja pozitive inregistrate anterior. Principalii beneficiari ai acestor realizari sunt cei 6 milioane de romani care si-au pus increderea in acest sistem de economisire pentru un viitor mai prosper”, a comentat Marius Popescu, presedintele APAPR.
Pensiile facultative
Fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) au depasit la mijlocul anului 2013 nivelul de 300.000 de participanti, dintre care insa pentru mai putin de jumatate se inregistreaza plati lunare ale contributiilor.
In 45% din cazuri, angajatorul este cel care plateste contributia la fondurile de pensii facultative (oferind astfel pensia facultativa ca beneficiu extra-salarial), iar in alte 45% din cazuri participantul individual isi suporta singur contributia, cotizand astfel in vederea obtinerii unei pensii suplimentare facultative. In restul de 10% din cazuri, contributia este mixta (angajatorul si angajatul contribuie impreuna, unicul beneficiar al sumelor fiind angajatul).
In luna mai 2013, fondurile de pensii de Pilonul III au implinit 6 ani de functionare si administrare efectiva a contributiilor participantilor. Activele nete ale fondurilor de pensii facultative au ajuns la mijlocul anului 2013 la 687,5 mil. lei (154 mil. euro), cu 34,2% mai mult decat la mijlocul anului 2012. Din punct de vedere al performantelor investitionale, fondurile de pensii private facultative au realizat in ultimii 5 ani un randament mediu anual de 9,4%.
Stimulente de la stat
Putini romani stiu ca in prezent „doneaza” statului circa 300 lei anual fiecare. Si asta prin faptul ca nu acceseaza stimulentele oferite de autoritati in domeniul economisirii pentru pensii. Printr-o „donatiea” atat de mica, din banii de pensie se pot pierde sume considerabile. Dar sa vedem despre ce e vorba.
Cand vine vorba de pensie, doar unul din 20 de romani a luat in considerare varianta pensiei facultative (Pilonul III).
Din cauza slabei culturi financiare, majoritatea romanilor considera ca cea mai buna varianta de economisire pentru pensie este in depozite bancare. Ceea ce se pierde din vedere si putini cunosc este faptul ca statul acorda deductibilitate totala in limita a 400 euro/an, atat la angajat, cat si la angajator, daca aceste sume sunt virate catre un fond de pensii facultative. Astfel, un salariat care ar alege sa contribuie lunar la Pilonul III porneste din start cu un avantaj de 13% fata de altul care alege sa economiseasca prin depozite bancare.”Conform studiilor Comisiei Europene, vom trai mai mult, dar vom avea o pensie mai mica. Putem compensa scaderea pensiei de stat prin folosirea deductibilitatii fiscale acordate in domeniul pensiilor facultative. Din pacate, e o lipsa de cultura financiara in ceea ce priveste deductibilitateaa”, spune Lucian Anghel, CEO al BCR Pensii. De unde vine principalul avantaj fata de economisirea clasica prin depozite? Daca alegem sa contribuim cu 150 lei lunar (400 euro anual) la un fond de pensii,?salariul?net „in manaa” scade cu 126 lei, potrivit Asociatiei pentru Pensii Administrate Privat din Romania (APAPR). Asta inseamna ca avem un beneficiu de 24 lei lunar sau de aproape 300 lei anual, gratie deductibilitatii. Astfel, un salariat care poate renunta sa cheltuiasca azi 126 lei are optiunea de a contribui la Pilonul III cu 150 lei sau de a vira cei 126 leiintr-un depozit bancar.
Bursa creste, cresc si pensiile
Cresterea Bursei in 2013, dupa o perioada de declin a pretului actiunilor cotate, a contribuit in mare masura la randamentele peste asteptari obtinute de fondurile de pensii. In special cele cu risc mai ridicat al plasamentelor au avut de castigat, cum este, spre exemplu, fondul Generalli, lider anul trecut in clasamentul celor mai mari randamente raportate pe Pilonul II de pensii (n.r. – fonduri private obligatorii), cu 13,18%, urmat indeaproape de Alico (13,13%) si apoi de fondul BRD, cu 12,3%.
Toate cele 8 fonduri de pensii private obligatorii au asigurat anul trecut participantilor un randament mediu de 11,75%, recuperand avansul pierdut in anii trecuti. Astfel, randamentul mediu anualizat la nivelul intregii piete, de la lansarea Pilonului II (in 2008) si pana in prezent, a revenit la 11,51%, in conditiile in care media anuala a …
