Ungaria. Politica externa prorusa a Budapestei creeaza dificultati Bucurestiului in Europa post-Crimeea. “Viktatura” Orban si consecintele asupra Romaniei

Viktor Orban si partidul sau, Fidesz, sunt marii favoriti ai alegerilor legislative din Ungaria, singura miza fiind daca isi va pastra sau nu supermajoritatea de doua treimi care ii va permite sa guverneze discretionar tara si sa-si consolideze regimul populist. Romania a reusit sa gestioneze fara mari probleme relatia bilaterala in precedentul mandat Orban, dar apropierea tot mai vadita a Budapestei de Moscova poate crea tensiuni in conditiile post-Crimeea din Europa Centrala si de Est. Romania se vede inconjurata de sateliti sau acoliti ai Rusiei, ceea ce o face principalul pilon al Occidentului in regiune.
Budapesta n-a mai cunoscut o astfel de atmosfera pro-rusa din anii “50. Jobbik, partidul euroasianist apropiat de national-bolsevicii de la Moscova si suspectat de finantare ruseasca a calificat referendumul din Crimeea drept “un model exemplar de autoderminare politica” si nu mai conteneste sa ridice in slavi virtutile de lider ale lui Vladimir Putin. Jobbik este cotat intre 14% si 20% in sondaje, iar liderul sau, Gabor Vona, este un apropiat al lui Aleksandr Dugin, cel mai la moda guru politic de la Moscova si?inventator al?national-bolsevismului si al doctrinei eurasianismului pe care se bazeaza proiectul Uniunii Eurasiatice a lui Putin. Partidul lui Gabor Vona si membrii altor formatiuni extremiste maghiare au incercat recent sa provoace conflicte intre romani si maghiari la Targu Mures, determinandu-l pe presedintele Traian Basescu sa solicite guvernului interzicerea prezentei Jobbik pe teritoriul Romaniei.
Intoarcerea cu fata spre Rasarit
Spre deosebire de Jobbik, Fidesz nu este atat de vocal in sustinerea Moscovei. Dimpotriva, pe parcursul crizei ucrainene, Orban -?de altfel foarte elocvent si charismatic atunci cand doreste -?a fost cat se poate de sters. Pe tot parcursul crizei din Crimeea nu a facut nici o declaratie publica de condamnare si, atunci cand totusi a facut-o, s-a multumit sa declare ceva ininteligibil despre faptul ca Ungaria nu este parte in conflict si sa se pronunte contra sanctiunilor Uniunii Europene impotriva Rusiei.
Sloganurile electorale al FIDESZ sunt de un populism frust si nerusinat: “Ungaria o duce mai bine” si “Am scazut preturile la utilitati”. Si intr-adevar, guvernul Orban a redus sau va reduce preturile la utilitati cu 20% sau chiar mai mult. Este vorba in primul rand de preturile la gaze si electricitate. Cum Ungaria depinde intr-o proportie care evolueaza in jurul a 70% din consum de gazul rusesc, adica de Gazprom, nu este greu de identificat sursa acestei reduceri.
In 2007, Orban il ataca pe premierul de atunci, socialistul Ferenc Gyurcsany, de tradare nationala pentru ca vroia sa “transforme Ungaria in cazarma Gazprom”. Cand a iesit la iveala tentativa OMV de preluare agresiva a companiei ungare MOL, Orban a atins culmea retoricii antirusesti, OMV fiind banuita de multi ani ca ascunde adevarata pondere a gigantului rus in structura actionariatului sau. Aceasta retorica anti-rusa s-a diminuat pe masura ce crestea prapastia dintre Ungaria si Uniunea Europeana ca urmare a asaltului guvernului Orban la statul de drept si s-a incheiat printr-o intoarcere cu fata spre Rasarit a premierului ungar in aceasta iarna.
In patru ani de mandate, Orban nu a fost invitat nici macar o data la Washington – performanta unica in istoria postcomunista a Ungariei – dar in ianuarie s-a dus la Moscova, unde a fost primit cu mare caldura de Vladimir Putin. In cursul acestei vizite scurte, dar fructuoase, a fost anuntat un “imprumut” rusesc in valoare de 10 miliarde de euro pentru extinderea capacitatilor de productie a centralei nucleare de la Paks, imprumut care se va intoarce la compania ruseasca Rosatom, careia guvernul Orban i-a incredintat in mod direct contractul, fara a tine seama de normele europene care cereau organizarea unei licitatii. De aici provine reducerea pretului le electricitate.
Cat priveste reducerea pretului la gaze, ea vine din asigurarile date cu acelasi prilej de Orban privind “angajamentul” Ungariei in privinta constructiei gazoductului South Stream pe teritoriul ungar. Asigurarile au venit la cateva saptamani dupa ce Comisia Europeana declarase ca toate contractele bilaterale semnate de tarile membre cu Gazprom incalca legislatia europeana, ameninta cu sanctiuni si propunea un format de negociere coordonat de la Bruxelles.
Politica botezata “Deschiderea spre Est” a Budapestei este descrisa de guvernul Fidesz drept o optiune “pragmatica” si nimic mai mult. Pragmatismul ungar ia insa forme uneori sinistre. Intr-o analiza dedicata schimbarii de politica externa a Budapestei, realizata de Euronews, este amintit un episod relevant. Dupa ce, in 2011, Orban a renuntat la acordul cu FMI, s-a reorientat masiv spre banii orientali – recuperarea originilor orientale ale ungurilor parand a fi una dintre trasaturile care unesc FIDESZ si Jobbik – si a vandut obligatiuni de stat in China, Arabia Saudita si Azerbaidjan.
Azerii au fost convinsi sa cumpere datoria guvernului ungar dupa ce guvernul Orban a hotarat sa extradeze in Azerbaidjan un militar azer care, in cursul unui exercitiu NATO cu tarile Parteneriatului pentru Pace, care a avut loc in Ungaria, i-a taiat capul in somn unui coleg armean cu un topor. Desi oferise “garantii” ca militarul va face inchisoare pe viata la Baku, imediat ce a ajuns in tara, acesta a fost eliberat si guvernul Aliev a decis ca obligatiunile ungare sunt cel mai bun plasament. Acest “pragmatism” al guvernului Orban ridica insa mari semne de intrebare asupra predictibilitatii politice a lui Orban.
Viktatura
Opozitia de la Budapesta a inventat pentru guvernarea Orban formula “Viktatorship” pentru motive intemeiate. In patru ani de mandat, acesta a modificat Constitutia slabind pana la disparitie separatia puterilor in stat si sistemul de “checks and balances”, care i-a permis sa reduca puterile Curtii Constitutionale, sa isi plaseze oamenii in toate institutiile de reglementare si control, de Procuratura Generala, la Banca Centrala, la Consiliul Concurentei, Curtea de Conturi sau Autoritatea Electorala.
A infiintat si un soi de organism de stat de reglementare a mass-media, un soi de CNA unguresc pentru presa, format din oamenii Fidesz, care au asigurat monopolul guvernului Orban asupra mass media de stat si intimidarea celor private, pentru ca in Ungaria, sub Orban, a fost adoptata o lege in care calomnia este pedepsita cu trei ani de inchisoare. Cum parchetul este sub control guvernamental, este lesne de inteles cat de libera este presa ungara.
Controlul asupra parchetelor si media a produs, recent, un incident extrem de favorabil perspectivelor electorale ale FIDESZ. Gabor Simon, fost vicepresedinte al Partidului Socialist, a fost arestat pentru evaziune fiscala si fals in acte publice. Ca si la Bucuresti, imediat au aparut si stenograme incriminatoare in presa. Potrivit unui diplomat citat de revista The Economist, “Fidesz a castigat alegerile din momentul in care stirea despre arestarea lui Simon a fust difuzata public”. Diferenta, fata de Budapesta, este ca la Bucuresti guvernul nu controleaza DNA, care aresteaza oamenii puterii, nu pe cei …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *