Daca abordezi cu oficialii europeni subiectul extinderii UE spre Balcani, discutia va ajunge rapid la coruptie si crima organizata. Aceste probleme reprezinta o cauza importanta a temerilor membrilor blocului european, in special a celor occidentali, atunci cand vine vorba de ritmul extinderii, noteaza Tony Barber in paginile cotidianului britanic Financial Times, preluat de Agerpres.
Originea problemei sta in decizia UE de a admite in randurile sale Bulgaria si Romania in 2007, in pofida suspiciunilor intemeiate ca ambele guverne erau prea slabe sau prea reticente in a aborda problemele generate de zeci de ani de saracie si de conducere arbitrara de catre stat in timpul comunismului.
Experienta cu aceste state s-a dovedit atat de deziluzionanta, incat UE a ridicat stacheta in ceea ce priveste aderarea viitorilor membri din Balcani. „Lectia. . . este ca procesul trebuie sa fie riguros daca se doreste sa aiba in intregime succes”, este de parere Rosa Balfour de la European Policy Centre, cu sediul la Bruxelles.
In iulie 2008, Comisia Europeana, pierzandu-si rabdarea cu Bulgaria, a facut un gest fara precedent, suspendand sute de milioane de euro din fondurile comunitare si blocand accesul a doua agentii de stat la banii proveniti de la UE.
Situatia s-a imbunatatit intr-o anumita masura dupa venirea la putere a premierului Boiko Borisov, in luna iulie, pe baza unei platforme anti-coruptie. Cu toate acestea, uciderea, saptamana trecuta, a unui prezentator de radio si de televiziune care a scris despre puternicele grupari de crima organizata din Bulgaria – si care, la randul sau, se lauda cu legaturi cu gangsterii – a amintit ca problemele refuza sa paraseasca Bulgaria. Au existat peste 150 de crime in Bulgaria, atribuite lumii interlope, din 2001, insa nicio condamnare, aminteste Tony Barber.
In ceea ce priveste Romania, oficialii UE lauda noile coduri – civil, respectiv penal -, insa sustin ca sistemul judiciar ar trebui sa fie lasat sa isi desfasoare activitatea de combaterea a coruptiei intr-un mod mai independent.
Bruxelles-ul a constat unele progrese in tarile balcanice care spera sa se alature UE, in urmatorii 10 ani, a decis insa sa adopte o atitudine prudenta.
