de Clarice DINU, Eliana Radulescu – Mediafax Publicat la: 25.08.2014 19:15 Ultima actualizare: 25.08.2014 20:30
In tara in care fericirea a ajuns la nivelul minus zece*, numai optimistii mai merg la vot**. Nu e o gluma, este vorba chiar de Romania unde entuziasmul primelor zile de libertate a disparut odata cu mirajul risipit al nevoii clamate de liniste de a inceputul anilor `90, al celor 15.000 de specialisti si al celebrului „sa traiti bine!” din anii 2000. Dezamagiti de clasa politica, care le-a vandut sperante desarte, tot mai putini romani ies la vot, iar motivul cel mai des invocat este ca nu au pe cine sa aleaga. Intr-o suficienta toxica, clasa politica s-a adaptat situatiei, preferand unei reforme profunde cultivarea unui electorat captiv al carui interes a fost cumparat, de multe ori, nu cu principii, ci cu „mici atentii”, de la cativa lei la salariu sau pensie pana la tombole electorale cu premii in bani sau produse electronice sau mai obisnuitele pungi cu zahar, ulei si pui grill. Astfel, calculele electorale ale partidelor au tinut cont in mare masura de asa-zisul „electorat dur”, disciplinat la vot si care isi exercita drepturile doar in paradigma guvernarii indiferent de cine si cum o exercita. Or, in aceste conditii, cea mai mare frica a partidelor este activarea acelui electorat care nu se simte reprezentat si pentru care nicio formatiune politica nu are in acest moment o oferta credibila. Insa a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii direct sau prin reprezentanti alesi, principiu fundamental al unei democratii functionale, statuat in Declaratia universala a drepturilor omului si preluat in Constitutia Romaniei la capitolul drepturi fundamentale, nu exista in afara vointei celui care doreste sa-si exercite acest drept. Gandul va prezinta, incepand de astazi, o serie de materiale in care romanii spun franc ce cred despre dreptul la vot, ca preambul al unui proiect-eveniment pentru Romania, care va incepe pe 1 septembrie: VREAU PRESEDINTE. Totul incepe de la un singur cuvant: „VREAU”.
Ce spun romanii atunci cand sunt intrebati daca si-ar vinde votul? „Nici prin cap nu mi-ar trece”, raspunde o doamna trecuta de 40 de ani, plecata de patru ani in Italia. „Nu, dar intrebarea este cui?”, este mai pragmatic, un tanar. Un altul, mult mai transant a facut si un pret. Care este acesta si cum reactioneaza romanii cand sunt intrebati daca si-ar vinde votul, aflati in filmul de mai jos:
Creste numarul de alegatori, scade prezenta la vot
De la nivelul record de 86,19%, inregistrat la primul scrutin de dupa 1989, cand un numar 14.826.616 de alegatori s-au prezentat la urne, la o prezenta de doar 54.37%, asigurata de 9.946.748 alegatori, la primul tur al alegerilor prezidentiale din 2009.
1990. La scrutinul pentru alegerea Presedintelui din 20 mai 1990, desfasurat simultan cu alegerile parlamentare, din numarul total de 17.200.722 alegatori, s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%).
1992. Urmatoarele alegeri prezidentiale s-au desfasurat, in 1992, in doua tururi de scrutin, primul in data de 27 septembrie, in paralel cu alegerile parlamentare, si al doilea in data de 11 octombrie. In primul tur, din cei 16.380.663 alegatori, si-au exprimat optiunea prin vot 12.496.430 cetateni, fiind inregistrata o prezenta de 76.29%. La turul de scrutin care a decis Presedintele, au votat 12.153.810 cetateni, prezenta scazand la 73.23%.
1996. In alegerile prezidentiale din anul 1996, prezenta la vot in primul tur, organizat in 3 noiembrie, simultan cu cele parlamentare, din 17.218.654 de alegatori inregistrati au votat 13.088.388, respectiv 76,01%. La al doilea tur de scrutin, din 17 noiembrie, prezenta la vot a scazut usor, la 75.90%, la une prezentandu-se 13.078.883 cetateni cu drept de vot.?
2000. Urmatoarele alegeri prezidentiale au fost organizate in anul 2000, in doua tururi de scrutin, la 26 noiembrie, simultan cu alegerile parlamentare, respectiv 10 decembrie. In primul tur, din 17.699.727 de alegatori inregistrati in liste au votat 11.559.458 (65,31%), iar in al doilea tur – 10184715 (57.50%).
2004. La scrutinul din 2004 pentru alegerea Presedintelui, organizat, de asemenea, in doua tururi – dintre care primul s-a desfasurat, 28 noiembrie, in paralel cu alegerile parlamentare, iar altul in data de 12 decembrie – un numar de 18.449.676 alegatori au fost inscrisi in liste. Din acestia, 10.794.653 au votat la prima runda a alegerilor (58.51%) si 10.112.262 in cea de-a doua (55.21%).
2009. Alegerile din anul 2009 au fost primele care s-au organizat independent de scrutinul pentru alegerea membrilor Parlamentului. De aceasta data, insa, primul tur de scrutin, din 28 noiembrie, s-a desfasurat simultan cu cu referendumul national privind parlamentul unicameral si reducerea numarului de parlamentari la maximum 300. In primul tur, din cei 18.293.277 alegatori inscrisi in listele electorale, s-au prezentat la vot 9.946.748 (54.37%), iar in turul II, care a avut loc in data de 6 decembrie, – 10.620.116 (58.02%). La primul tur de scrutin, si-au exprimat optiunea prin vot 51,50% din alegatorii inscrisi in listele electorale im mediul urban si 56,30% in mediul urban, potrivit estrimarilor facute de INS in ziua alegerilor, pe baza unui esantion reprezentativ format din 6.011 sectii de votare, cu marja de eroare de +/- 3%.
Cea mai ridicata prezenta, care a depasit 60%, a fost inregistrata in judele Ilfov, Teleorman, Mehedinti, Dambovita si Giurgiu.
O prezenta mai mica de 50 la suta la vot a fost in judele Satu Mare, Covasna, Harghita, Maramures si Vaslui, precum si in sectoarele 2, 3, 4 si 5. In al doilea tur de scrutin, prezenta in mediul urban a fost de 54, 72%, iar in mediul rural de 60,11%. Si la acest tur, o prezenta mare la vot a fost inregistrata in judetele Ilfov, Teleorman, Mehedinti, precum si in judetele Dambovita si Olt, la polul opus situandu-se aceleasi judete ca si la primul tur – Satu Mare, Covasna, Harghita, Maramures si Vaslui.
De asemenea, alegatorii din sectoarele sectoarele 2, 3, 4 si 5 ale Capitalei s-au prezentat in numar redus la urne.Se poate observa, astfel, o constanta in ceea ce priveste mobilizarea la vot a alegatorilor in anumite judete si sectoare la cele doua tururi, aceleasi judete a”codase” si a”fruntase” figurand si in estimarile privind prezenta la alte tipuri de alegeri – parlamentare, locale si europarlamentare.
De asemenea, prezenta la vot la ambele tururi de scrutin in mediul rural a fost superioara celei din mediul urban, situatie similara altor tipuri de alegeri.
Comparand prezenta la vot …
