Doar sase vagoane restaurant mai circula in momentul de fata pe caile ferate din Romania. Activitatea este in pierdere pentru CFR Calatori, dar superprofitabila pentru unii angajati ai operatorului feroviar de stat.
In perioada comunista, zeci de vagoane restaurant se aflau in compunerea trenurilor CFR, iar cererea depasea cu mult oferta. Pentru ca tot romanul sa apuce sa manance o friptura cu cartofi prajiti in drum spre mare, munte sau manastirile din Bucovina (chiar si in perioadele de post) in vagoanele restaurant fusesera instalate in locuri vizibile afise cu textul „Timp de masa limitat: 50 de minute”. Suficient pentru a lua masa, dar nu si pentru a te intinde la sprituri, caci in vagoanele de clasa intai sau a doua asteptau nerabdatori alti calatori flamanzi.
Intre timp, situatia s-a schimbat radical, iar vagoanele restaurant tind sa devina istorie. In momentul de fata, doar sase „carciumi pe roti” mai circula atasate la trenurile CFR Calatori, chiar daca numarul lor total, aflat in inventarul societatii feroviare de stat, se ridica la 22 (vagoane restaurant, vagoane bar si bar-bistro).
Cele sase vagoane ramase in circulatie sunt atasate la trenurile internationale „Dacia”, spre Viena, si „Ister”, spre Budapesta, si nu duc lipsa de musterii. Daca insa consulti datele contabile vei avea o surpriza – acestea nu genereaza incasari nici cat o carciuma de cartier.
Fara a generaliza, reteta „succesului” unor angajati ai CFR de la vagon restaurant este simpla: preiau marfa de la societate, in mod oficial, dar nu o scot la vanzare. Clientului ii sunt oferite berea sau vinul cumparate de la supermarket sau chiar angro, iar diferenta este in buzunarul ceferistului.
„Carciuma” se inchide la ora 22,00
Anii trecuti, vagonul restaurant atasat la trenul Dacia ramanea in garnitura tot drumul de la Bucuresti la Viena. Nu si acum, cand vagonul cu pricina pleaca din Bucuresti si este detasat la Simeria, unde ajunge undeva pe la ora 22,00.
„Abia apuca oamenii sa se intarate la un sprit si trebuie sa le spun sa se mute la locurile lor, pentru ca vagonul va fi detasat de la tren. E pacat…”, ni se plange ceferistul de la vagonul restaurant atasat la trenul de Viena.
Intr-adevar, ora 22,00 nu este chiar cea mai potrivita pentru a inchide carciuma, ca pe vremea lui Ceausescu. Insa nici sa-i prelungesti traseul, fara a avea incasari semnificative (oficial), dar cu costuri suplimentare pentru societatea feroviara nu reprezinta o alternativa viabila din punct de vedere economic. „Sa vina cu bani in plus, cu incasari si atunci putem reanaliza situatia”, a declarat pentru Romania libera directorul general al CFR Calatori, Iosif Szentes. Acesta recunoaste ca pe anumite rute, la trenurile de zi care circula pe distante mari, ar fi nevoie de vagoane restaurant. De asemenea, si spre si dinspre litoral.
Pentru a elimina costurile suplimentare generate de atasarea la garnitura a unui vagon restaurant de sine statator, s-a apelat la o solutie hibrid: vagoane care au locuri pentru calatori si care la mijloc au un mic bar, cu cateva scaune. CFR Calatori are deja in dotare 33 de astfel de vagoane (20 de clasa a doua si 13 de clasa intai) produse la Arad si care fac deja parte din compunerea trenurilor, inclusiv a unora spre litoral.
Cererea pentru trenurile sezoniere care se indreapta spre Constanta este mare, iar acestea sunt formate uneori si din 15 vagoane. Daca ar fi atasat un vagon restaurant, ar trebui sa se renunte la un vagon clasa, care genereaza venituri, asa ca CFR Calatori a impacat si capra, si varza.
Cusetele si vagoanele de dormit sunt profitabile
Pana in vara lui 2012, vagoanele restaurant, cele de dormit si cusetele erau administrate de societatea CFR Gevaro, filiala a CFR Calatori, care de-a lungul timpului mai purtase numele de Romvared si Varored. Acum patru ani, Gevaro a fost „inghitita” de CFR Calatori, care a preluat „la centru” coordonarea acestor activitati.
Si cand functiona de sine statator, CFR Gevaro nu avea profit din activitatea de alimentatie publica. Pierderile vagoanelor restaurant erau acoperite …





