UPDATE: ?Ilie Sarbu,?lider grup parlamentar PSD in Senat: Nu am niciun raspuns. Vom discuta cererea de suspendare in partid si vom lua o decizie.
UPDATE: ?Elena Udrea, presedinte PMP: Demersul suspendarii este un gest de o iresponsabiliatte crasa, incalificabil. Traian Basescu nu mai candideaza. Este o tema falsa care sa acopore o dezbatere reala, e o strategie de a strange voturile care ii lipsesc lui Ponta. Romanii nu sunt atat de naivi. Domnul Basescu nu mai candideaza. Este o dovada a modului in care acesti oameni arunca tara in aer atunci cand interesul lor o cere
UPDATE: ?Elena Udrea, presedinte PMP:?Cum sa se pregateasca el si Ponta de alegeri?! E un gest de iresponsabilitate sa vorbeasca de suspendare cu nici doua luni inainte de terminarea mandatului
video: youtube.com
UPDATE: ?Vasile Blaga, presedintele PDL: ACL va depune o motiune de cenzura impotriva guvernului la sfarsitul acestei saptamani.??
UPDATE: ?Vasile Blaga, presedintele PDL: Demersul de suspendare este praf in ochii romanilor. Nu il sustinem. Aceasta este pozitia comuna a PDL si PNL, deci a ACL.
UPDATE: ?Vasile Blaga,?presedintele PDL: Tariceanu si Ponta sunt vorbiti intre ei. Demersul il ajuta doar pe Tariceanu si pe Ponta. Argumentele nu sunt valide, sunt porcarii inventate.?
UPDATE: ?Peter Eckstein-Kovacs, fost consilier prezidential:?UDMR nu sustine acest demers.?Demersul este mai mult unul electoral. Nu cred ca va fi dus pana la sfarsit. Din punct de vedere este constitutional, e legal. Din punct de vedere al oportunitatii nu este ok
UPDATE: ?Calin Popescu Tariceanu: Cred ca ati remarcat declaratia pe care a facut-o premierul, care a spus ca nu crede ca parlamentarii PSD vor avea vreo retinere sa semneze cererea de suspendare
UPDATE: ?Calin Popescu Tariceanu:?Daca se va pune problema postului de presedinte interimar nu voi accepta sa preiau functia pentru a nu se considera ca voi avea o pozitie care sa ma favorizeze. Voi propune ca aceasta functie sa fie preluata de presedintele Camerei Deputatilor.
UPDATE: ?Calin Popescu Tariceanu:?Voi prezenta cererea de suspendare. Dupa obtinerea avizului consulatitv cerera de suspendare va fi supusa votului Parlamentului. Pe 23 septembrie va avea loc votul parlamentului in plenul reunit pe baza cererii si urmat de referendum in data de 2 noiembrie, simultan cu primul tur, cu data alegerilor prezindentiale.
_ _ _
Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a declarat luni,??in cadrul unei conferinte de presa, ca?va incepe ?in cursul zilei?strangerea de semnaturi pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu, informeaza Mediafax.
El a mentionat ca este nevoie de o treime din semnaturile tuturor parlamentarilor pentru initierea suspendarii, care este un demers al Parlamentului.
Tariceanu a spus ca presedintele a incalcat Constitutia cand s-a intalnit cu Elena Udrea si cu lideri ai PMP la Cotroceni pentru sustinerea in campania electorala. De asemenea, potrivit lui Tariceanu, Basescu a incalcat Constitutia atunci cand a intervenit in procesul de negociere legat de postul de comisar european care va apartine Romaniei.
Intrebat daca are semnale potrivit carora exista vointa politica pentru suspendarea sefului statului, Tariceanu a spus: „Nu am feed-back”.
Mai jos, textul integral al cererii de suspendare initiata de Calin Popescu Tariceanu, presedintele Senatului:
Cerere de suspendare a Presedintelui Romaniei?Domnule Presedinte al Senatului, Calin Popescu Tariceanu,Domnule Presedinte al Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea,Subsemnatii, deputati si senatori mentionati in Anexa, in baza prevederilor art. 95 din Constitutie formuleaza urmatoareaCERERE PRIVIND SUSPENDAREA DIN FUNCTIEA PRESEDINTELUI ROMÂNIEI, TRAIAN BĂSESCU?
PreambulArt. 95 alin.(1) din Constitutie prevede ca Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie „in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei”.Textul constitutional nu defineste notiunea de „fapte grave”. De aceea facem apel la jurisprudenta Curtii Constitutionale, care, prin Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007 privind propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.258 din 18 aprilie 2007, a statuat: „Este evident ca o fapta, adica o actiune sau inactiune, prin care se incalca prevederile Constitutiei, este grava prin raportare chiar la obiectul incalcarii. In reglementarea procedurii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, Constitutia nu se rezuma insa la acest inteles caci, daca ar fi asa, expresia „fapte grave” nu ar avea sens. Analizand distinctia cuprinsa in textul citat si luand in considerare faptul ca Legea fundamentala este un act juridic normativ, Curtea Constitutionala constata ca nu orice fapta de incalcare a prevederilor Constitutiei poate justifica suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, ci numai „faptele grave”, cu intelesul complex pe care aceasta notiune il are in stiinta si in practica dreptului. Din punct de vedere juridic, gravitatea unei fapte se apreciaza in raport cu valoarea pe care o vatama, precum si cu urmarile sale daunatoare, produse sau potentiale, cu mijloacele folosite, cu persoana autorului faptei si, nu in ultimul rand, cu pozitia subiectiva a acestuia, cu scopul in care a savarsit fapta. Aplicand aceste criterii la faptele de incalcare a ordinii juridice constitutionale la care se refera art.95 alin.(1) din Legea fundamentala, Curtea retine ca pot fi considerate fapte grave de incalcare a prevederilor Constitutiei actele de decizie sau sustragerea de la indeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care Presedintele ?Romaniei ?ar ?impiedica ?functionarea ?autoritatilor ?publice, ?ar suprima sau ar restrange drepturile si libertatile cetatenilor, ar tulbura ordinea constitutionala ori ar urmari schimbarea ordinii constitutionale sau alte fapte de aceeasi natura care ar avea sau ar putea avea efecte similare.”In acelasi aviz al CCR nr. 1 din 5 aprilie 2007, tot in privinta definirii, aprecierii, gravitatii unei fapte a Presedintelui, in speta legate de unele afirmatii discriminatorii si xenofobe ale Presedintelui, se gaseste urmatoarea teza: ” Ramane ca Parlamentul sa decida, pe baza ? datelor ? si ? a ? informatiilor care-i ? vor ? fi ? prezentate ? cu ? ocazia dezbaterilor, asupra existentei si gravitatii acestor fapte.”. Prin urmare, Curtea Constitutionala completeaza de principiu definirea data ?sintagmei „fapte grave”, cu acordarea liberului arbitru Parlamentului pentru a aprecia daca anumite fapte ale Presedintelui Romaniei se incadreaza in sintagma: „fapte grave”. Acordarea acestui liber arbitru nu este intamplatoare. Ea se bazeaza pe urmatoarea teza fundamentala: neexercitarea atributiilor de control ale Parlamentului asupra Presedintelui Romaniei si, eventual, faptul de a nu-l suspenda, atunci cand este cazul, constituie un pericol mai mare pentru societate, pentru ca poporul, oricate fapte ar avea de imputat acestuia, fara suspendare, nu-l poate demiteAnaliza actiunilor si declaratiilor politice ale Presedintelui Romaniei din 2013 si 2014, pe care au facut-o semnatarii prezentei, dovedeste ca ele au excedat cadrul limitelor „libertatii de exprimare a opiniilor politice”, asa cum este el prezentat in Decizia CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005.Dintre numeroasele exemple, cu care poate fi ilustrata „savarsirea unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei” de catre Presedintele Romaniei, asa cum este ea prezentata cu limpezime in jurisprudenta Curtii Constitutionale si pe care am citat-o mai sus, am retinut urmatoarele acte de decizie notorii:1. ?Presedintele Romaniei a decis sa-si asume si sa actioneze in mod deschis, public si neechivoc in rolul de presedinte de facto al Partidului Miscarea Populara.2. ?Presedintele Romaniei a decis sa-si asume si sa actioneze in mod deschis, public si neechivoc rolul de sustinator activ al candidatilor succesivi la alegerile pentru Parlamentul European si la Presedintia Romaniei ai PMP. Toate aceste acte de decizie s-au petrecut pe durata exercitarii mandatului prezidential.Ca o circumstanta agravanta, la punerea in opera a actelor de decizie mentionate, Presedintele Romaniei a folosit componente apartinand logisticii Administratiei Prezidentiale.In Propunerea de suspendare a Parlamentului Romaniei, inaintata CCR pe data de 5 iulie 2012, se aflau inscrise urmatoarele:”Presedintele a incalcat sistematic principiul neapartenentei politice a persoanei care ocupa functia prezidentiala si a abandonat rolul constitutional de mediator in stat si in societate. Presedintele ?a ?savarsit ?actiuni ?politice concrete care l-au transformat in liderul de fapt al Partidului Democrat-Liberal.Presedintele Traian Basescu i s-a substituit lui Emil Boc nu doar ca Prim- ministru, ci si ca presedinte al Partidului Democrat-Liberal. El a luat parte in mod frecvent la reuniunile acestui partid politic, a discutat cu reprezentantii sai liniile directoare ale politicii economice, sociale etc. In aceste conditii, nici nu poate fi vorba despre impartialitatea si neutralitatea impusa Presedintelui de art. 84 al Constitutiei. Atitudinea sa a fost una de flagrant partizanat politic prin participarea activa in viata interna a Partidului Democrat-Liberal… ?Atacurile repetate, jignirile si denigrarile aduse liderilor celorlalte partide, denota lipsa de neutralitate vadita a Presedintelui Romaniei si o sfidare vadita a prevederilor art 8, art 80 alin (2), art 82 alin (2) si art 84. alin (1) din Constitutie… ? ? ?In ziua de 4 martie 2011, Presedintele Romaniei a participat la Intalnirea la varf a Partidului Popular European (PPE), la Helsinki. Seful formal al PDL, Emil ?Boc, ?nu ?a ?fost ?invitat. ?Mai ?mult, ?pentru ?deplasarea ?Presedintelui ?in Finlanda s-au folosit resursele financiare si materiale ale statului roman, desi reuniunea PPE era, in mod evident, una de partid. Acest aspect a fost recunoscut de purtatorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale, care a sustinut urmatoarele: a”Deplasarea a fost platita din banii alocati prin bugetul de stat Administratiei Prezidentiale intrucat a fost o deplasare in interes national, si nu una in interes privat”.”Concluziile CCR la aceste acuzatii se afla in Avizul Consultativ Nr.1 al CCR din 6 iulie 2012, din care citam:”In legatura cu aceste sustineri (cele de mai sus – n.n.), Curtea retine ca faptele concrete mentionate mai sus, imputate Presedintelui, imbraca forma unor CONFLICTE cu ceilalti participanti la viata politica….Referitor la rolul Presedintelui Romaniei, prevazut de art.80 din Constitutie, Curtea constata ca domnul Traian Basescu NU si-a exercitat cu maxima eficienta si exigenta functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.”Astazi, Presedintele Romaniei se foloseste de acelasi „modus operandi”, locul PDL fiind luat de PMP. De aceea, acuzatiile de principiu si faptice care i-au fost aduse in 2012 de catre Parlament si care au fost impartasite de 7,4 milioane de romani sunt valabile si azi, asa cum sunt valabile si criticile de fond la adresa Presedintelui inscrise de CCR in Avizul nr. 1 din 2012.Privind retrospectiv din 2012 si pana azi la actiunile de notorietate ale Presedintelui Romaniei si luand drept litera de lege modul in care CCR a definit sintagma „fapte grave” in Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007, coroborat cu teza CCR care a acordat Parlamentului liberul arbitru in aprecierea cazului in care anumite fapte concrete ale Presedintelui Romaniei se incadreaza in sintagma”fapte grave”, putem afirma ca Presedintele Romaniei a savarsit fapte grave prin care a incalcat prevederile Constitutiei si poate fi suspendat in conformitate cu art. 95 alin.(1) din Constitutie.”Gravitatea unei fapte se apreciaza in raport cu valoarea pe care o vatama”, afirma CCR in ?Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007. Semnatarii prezentei constata ca Presedintele Romaniei a vatamat in forma continuata o valoare fundamentala a statului de drept, Constitutia, mai exact, art. 80 (alin. 2) si art. 84, in care se face vorbire despre rolul de mediator al Presedintelui, de impartialitatea si neutralitatea sa. Prin urmare, incalcand o valoare fundamentala, faptele sale sunt cu adevarat grave in acceptiunea data chiar de catre CCR. Imprejurarea ca Presedintele a incalcat Constitutia si dupa Referendumul din 2012, in ciuda aprecierilor negative ale CRR la adresa sa prin Avizul nr. 1 din 2012, citate mai sus, si in ciuda si in dispretul votului masiv de demitere inregistrat la Referendumul din 2012, reprezinta incalcari ale Constitutiei in forma continuata, deci, o circumstanta agravanta. In aceste conditii sintagma „fapte grave”, atasata actiunilor Presedintelui, are un plus de legitimitate.Insasi repetarea unor fapte de natura celor pentru care Presedintele a …
