Operatorul de telefonie Vodafone, cea mai mare companie de profil din lume, si-a interceptat convorbirile propriilor manageri, aceste actiuni de spionaj intre mai marii firmei fiind banuite ca au dus la demisia anuntata, zilele trecute, de actualul principal responsabil managerial, Arun Sarin. Ipoteza, sugerata de Daily Mail, ar fi de natura sa spulbere dubiile celor 260 milioane de abonati din 25 de state ai Vodafone ca nu le-ar putea fi vreodata ascultate telefoanele si citite SMS-urile, daca nici membrii consiliului de administratie ai giganticei firme nu au scapat de asa ceva.
Victima a acestei incalcari a intimitatii, care nu ar fi fost decat consecinta unei incrancenate batalii pentru putere, a cazut si Arun Sarin, actualul CEO („chief executive officer” ? persoana cu cea mai inalta functie executiva dintr-o mare companie). La 53 de ani si „in plina glorie”, dupa ce a dus Vodafone de la pierderi (in perioada 2004-2005) la un profit de 8,5 miliarde euro (anul trecut), indianul a anuntat: „Am facut tot din ceea ce imi propusesem”. Doar atat a spus in legatura cu parasirea (incepand cu 29 iulie) a uneia dintre cele mai ravnite pozitii din lumea marilor afaceri internationale. El va fi inlocuit de Vittorio Colao, responsabil cu operatiunile Vodafone din Europa de Sud, Orientul Apropiat si Africa. Ironia sortii face ca italianul Colao sa nu se afle enumerat intre cei pe care Daily Mail ii mentioneaza drept implicati in lupta pentru putere de la varful companiei, ale caror convorbiri ar fi fost interceptate.
Infruntarea dintre doi „grei ai companiei” s-ar fi purtat in 2006 intre Arun Sarin si Lordul MacLaurin de Knebworth, presedintele consiliului de administratie al companiei. Acesta din urma avea sarcina ingrata de a-i transmite lui Sarin ca actionarii nu sunt multumiti de rezultatele companiei si sa-i dea de inteles ca ar trebui sa paraseasca functia. In 2005, Vodafone pierduse 18,9 miliarde euro ? cea mai mare pierdere avuta vreodata de vreo companie inregistrata in Marea Britanie, cotatia actiunilor scadea la bursele lumii, iar companiile rivale jubilau.
Prin urmare, mai multi actionari gasisera tapul ispasitor in persoana lui Sarin, desi el avea sa redreseze compania peste doi ani. Lupta lordului MacLaurin de a cauta aliati pentru indepartarea lui Sarin a fost atent monitorizata, incat comunicatiile a cel putin o duzina de oameni aveau sa fie interceptate, Daily Mail oferind numele si functiile lor. In cel putin un caz, chiar si un SMS inofensiv in care scria „La multi ani!” a fost interceptat si tot mai multi responsabili ai companei, de pe diferite pozitii ierarhice, au inceput sa se simta „urmariti”.
In raspunsul oficial al companei catre ziarul britanic se afirma ca Vodafone „nu a efectuat nicio investigatie care sa fi contravenit legii britanice a protectiei datelor sau altor legi”. Practic, anuntul firmei neaga posibilitatea ca managerii ei sa se fi spionat unii pe altii, deoarece Vodafone „ar avea reguli clare si proceduri legate de cine si cum sa faca o investigatie”. In fine, fara a confirma sau infirma daca „spionajul intern” a existat sau nu, Vodafone transmite ca „a comenta asupra unei anchete anume ar contraveni politicilor noastre, care sunt destinate sa protejeze confidentialitatea companiei, angajatilor si clientilor”.
