de Liviu Dadacus Publicat la: 11.12.2013 16:04 Ultima actualizare: 11.12.2013 16:07
Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, sustine ca modificarea Codului Penal nu ii face pe parlamentari imuni in fata organelor judiciare si nu ii protejeaza de ANI si DNA, iar ceea ce se intampla in ultimele zile este „o ampla campanie de dezinformare”.
„Modificarile aduse Codului Penal nu ii protejeaza in niciun fel pe senatori si deputati de ANI sau DNA, acestia putand fi cercetati in continuare pentru fapte de coruptie, conflict de interese sau incompatibilitati”, a declarat, miercuri, Zgonea pentru MEDIAFAX.
El a sustinut ca modificarile aduse Codului Penal nu ii pun in niciun fel la adapost pe parlamentarii care incalca legea si nu ii fac imuni in fata aplicarii acesteia.
„Ceea ce se intampla in ultimele zile este o ampla campanie de dezinformare. Atat DNA, cat si ANI functioneaza pe baza unor legi proprii, iar acele legi nu au fost modificate. Mai mult, ANI nu are nicio competenta in sfera penala, deci nu are cum sa fie afectata de vreo modificare a Codului Penal”, a spus Zgonea.
El a mentionat ca, pur si simplu, Codul Penal „a fost armonizat” cu Constitutia si cu deciziile Curtii Constitutionale, care fac distinctie intre parlamentari, ca reprezentanti ai poporului, si functionarii publici.
„Nimeni nu ar trebui sa isi faca nicio grija. Parlamentarii pot fi in continuare cercetati pentru fapte de coruptie, cat si pentru conflict de interese sau incompatibilitati”, a sustinut Zgonea.
Camera Deputatilor a adoptat, marti, un proiect de lege prin care presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal.
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara a Camerei si a fost votat fara ca raportul comisiei sa fie publicat si fara dezbatere in plen.
De altfel, Comisia juridica a intocmit raportul luni seara, in aceeasi sedinta controversata in care a fost adoptat si proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.
Conform raportului, printr-un amendament propus si adoptat de Comisia juridica, presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal.
Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede ca „prin „functionar public” se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 (autoritati, institutii publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin „functionar” se intelege persoana mentionata in alin. 1, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat”.
Comisia juridica a introdus un nou alineat potrivit caruia: „Sunt exceptati de la dispozitiile art. 147, Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat, acestia raspunzand penal, civil sau administrativ in conformitate cu dispozitiile legilor speciale in baza carora isi desfasoara activitatea, precum si cu dispozitiile dreptului comun, cu respectarea dispozitiilor prezentului alineat”.
Conform raportului, la sedinta comisiei au fost prezenti 22 de deputati, din totalul de 27 membri, iar raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi, inregistrandu-se doar 4 abtineri.
Proiectul nu a fost dezbatut in plen, fiind trecut direct la vot final.
Astfel, raportul propus de Comisia juridica a fost adoptat cu 240 voturi „pentru”, 57 de voturi „impotriva” si 4 abtineri.
Camera Deputatilor este forul decizional la acest proiect.
Totodata, Camera Deputatilor a aprobat, marti, cu 266 de voturi „pentru”, 32 de voturi „impotriva” si 6 abtineri, un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat in octombrie 2012.
Legea modifica articolul 253 indice 1 din Codul penal privind conflictul de interese.
In forma aflata in vigoare, articolul prevede: „Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie pe durata maxima”. Acelasi articol stabileste, la alineatul 2, ca aceste dispozitii nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.
Articolul a fost modificat de Camera Deputatilor, printr-un amendament propus de Comisia juridica, astfel: „Fapta persoanei care, in exercitarea atributiilor de serviciu ce rezulta dintr-un contract de munca si o fisa a postului semnate cu o institutie dintre cele prevazute la art. 145 (autoritati, institutii publice, persoane juridice de interes public – n.r.) si care indeplineste un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea dreptului de a ocupa functia publica de care s-a folosit la savarsirea faptei pentru o durata de maximum 3 ani, calculata incepand cu data savarsirii faptei”.
Si alineatul 2 a fost modificat astfel: „Dispozitiile alin. 1 nu se aplica in cazul emiterii, …
