BNR, despre adoptarea noii variante a legii plafonării dobânzilor: Regretăm că nu s-a ținut cont de recomandările noastre. Bancherii: Vom fi mai precauți până la înțelegerea impactului rezultat – Finante & Banci

​După ce au dat unde verde proiectului de lege vizând darea în plată (în formă revizuită), deputații au validat miercuri o altă propunere legislativă a fostului liberal Daniel Zamfir trecut acum la social-democrați, anume legea plafonării dobânzilor, declarată neconstituțională de CCR anul trecut. Reprezentanții BNR au declarat pentru HotNews.ro că este regretabil că nu s-a ținut cont de recomandările specialiștilor Băncii Centrale. În plus, adaugă aceștia, creditarea va avea de suferit din cauza acestor legi, într-un moment în care ea ar trebui să constituie o prioritate. La rândul ei, comunitatea bancară spune că băncile vor adopta în perioada următoare o poziție precaută, ”până la înțelegerea impactului rezultat, funcție de legile ce urmează a mai fi adoptate”.

Atunci când Zamfir a lansat prima variantă a proiectului său de lege, Mugur Isărescu a transmis Parlamentului o scrisoare în care arăta de ce BNR nu poate susţine proiectul.

BNR a transmis o propunere de metodologie pentru eventualele plafoane. Degeaba

”Considerând faptul că în anumite situaţii bine definite pot apărea distorsiuni ale funcţionării mecanismelor de piaţă, fiind necesară instituirea unor măsuri excepţionale, BNR își manifestă disponibilitatea de a colabora cu structurile parlamentare și cu autoriățile relevante pentru reglementarea judicioasă a problematicii în discuţie, prin introducerea unor praguri de dobândă stabilite pe baza unor criterii funcţionale, care să nu creeze efecte disruptive asupra pieţei financiare. În acest sens, vă supunem atenţiei o propunere de metodologie pentru determinarea plafoanelor ce ar putea fi aplicate ratei DAE, elaborată la nivelul Băncii Naţionale a României pornind de modele aplicate de alte state europene şi adaptate specificului sectorului financiar-bancar romănesc .În completarea demersului iniţiat de banca centrală prin elaborarea metodologiei menţionate, aplicabilă instituţiilor de credit, prezentăm un studiu care cuprinde experienţa altor state membre ale Uniunii Europene în domeniul plafonării ratei dobânzii ” se mai arată în scrisoare.

se arată că calculele sunt derivate din metodologii aplicate de alte state europene(de exemplu Franța, respectiv Italia), adaptată la specificul sectorului bancar românesc (caracterizat de un cadru macroeconomic semnificativ mai volatil).

Metodologia BNR este fundamentată pe 4 principii.

  • În primul rând, stabilirea unui nivel maxim al ratelor de dobândă se va face o singură dată, la momentul acordării creditului (consecință directă a faptului că în cazul creditelor cu dobândă fixă, ratele de dobândă nu suferă modificări, în timp ce orice modificare a ratelor de dobândă în cazul creditelor cu dobândă variabilă este o consecință directă a variației exclusive a indicilor de referință, reflecție a condițiilor monetare din piață).
  • În al doilea rând, ținta este plafonarea DAE, indicator care permite compararea la momentul acordării unui credit a costurilor totale inițiale suportate de consumator.
  • În al treilea rând, plafoanele trebuie implementate diferențiat pe monede (lei, valută) și tipuri de credite:

i) credite pentru locuințe;
ii) credite de consum negarantate (inclusiv credite de tip descoperit de cont);
iii) credite de consum de tip card de credit;
iv) credite de consum garantate.

  • În al patrulea rând, stabilirea periodică (trimestrială) a plafoanelor DAE foloseşte o formulă de calcul clară, ce presupune aplicarea unor multiplicatori asupra ratelor medii ale DAE publicate de BNR pentru ultima lună a trimestrului anterior, diferențiați în funcţie de moneda de denominare a creditului şi tipul creditului.

Conform analizei de impact derulate de Banca Națională a României, efectul potențial al aplicării pragurilor propuse prin această metodologie BNR în cazul creditelor acordate în perioada 2016-2017 asupra solvabilității este unul marginal, pierderea înregistrată de bănci echivalând cu 0,02% din fondurile proprii în anul 2016 și 0,03% din fondurile proprii în anul 2017.

Plafonarea ratelor de dobândă la creditele bancare sau non-bancare este întâlnită în 14 state1 ale Uniunii Europene, scopul fiind, în special, protejarea consumatorilor din perspectiva solicitării unor dobânzi excesive. Între aceste 14 state ale Uniunii Europene, 11 stabilesc plafoane asupra DAE. Astfel:

  • 9 ţări prezintă plafoane asupra ratei DAE în cazul creditelor acordate de sectorul bancar (Belgia, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Slovacia),
  • 2 țări prezintă plafoane referitoare la rata DAE aplicabilă creditelor acordate sectorului nebancar sau entităţilor moneylenders (Slovenia, Irlanda),
  • o ţară prezintă plafoane asupra ratei maxime de dobândă pentru capital (Polonia),
  • 2 ţări prezintă plafoane absolute asupra ratei de dobândă la creditele nebancare, fie sub formă absolută, fie guvernate de diverse excepţii (Grecia, Malta).

Aplicarea unui plafon asupra ratei DAE este posibilă doar în cazul creditelor noi, întrucât indicatorul DAE se determină exclusiv la acordare pentru evidenţierea diferenţelor de costuri între credite şi pentru compararea produselor de creditare.

Diferenţierea plafoanelor impuse asupra ratelor DAE trebuie realizată în funcţie de caracteristicile şi riscurile specifice produselor de creditare, ce nu se limitează doar la separarea între credite ipotecare şi credite de consum.

Tipologia creditelor de consum încorporează o plajă extrem de variată în funcţie probabilitatea de nerambursare specifică produsului sau de pierderea care ar fi consemnată de instituția de credit în eventualitatea nerambursării, pierdere ce depinde de modul de garantare a creditelor. Diversele scheme de rambursare induc și riscuri diferenţiate din perspectiva lichidităţii.

Ca urmare, în România se impune o separare a plafoanelor alocate creditelor în cel puţin patru categorii: i) credite pentru locuințe; ii) credite de consum negarantate (inclusiv credite de tip descoperit de cont); iii) credite de consum de tip card de credit (pentru care nu se impune amortizarea principalului într-un interval de timp stabilit contractual sau pentru care amortizarea principalului este prevăzută după un interval de timp, supunând instituția de credit la un risc de credit considerabil mai ridicat decât cel specific creditului de consum negarantat); iv) credite de consum garantate. Această tipologie se replică separat pentru denominarea în lei şi valută.

Comunitatea bancară: băncile vor adopta probabil in perioada următoare o poziție precaută, până la înțelegerea impactului rezultat, funcție de legile ce urmează a mai fi adoptate

Modificările aduse Legii Dării in Plată nu sunt un caz singular din punct de vedere al legislației ce privește băncile in perioada recentă, spun reprezentanții comunității bancare, la solicitarea HotNews.ro.

”Credem că este extrem de important să reamintim că există în dezbatere parlamentară – fie foarte aproape de votul final, fie în pronunțarea Curții Constituționale a României sau transmitere în vederea promulgării – un număr de opt legi sau inițiative legislative cu impact major asupra sistemului bancar (e.g. plafonarea dobânzilor ce pot fi percepute, eliminarea titlului executoriu, obligația de conversie a creditelor în caz de depreciere a cursului cu peste 20%, limitarea cesiunilor de creanțe, suspendarea plăților ratelor până la sfârșitul anului în contextul pandemiei etc.) Majoritatea acestor proiecte de lege initiate anterior pandemiei COVID-19 se suprapun peste situatia acuta existenta acum in economie si peste legislatia in vigoare, sau pe cale de a fi adoptata privind suspendarea platii ratelor pana la sfarsitul anului”, au adăugat aceștia.

Potrivit bancherilor, responsabilitatea în alocarea resurselor va fi definitorie în evoluția sistemului bancar și a economiei României în perioada post criză de sănătate și în recesiunea economică ce va urma pandemiei COVID-19. Astfel, orice măsuri avute în vedere prin legi sau acte normative ar trebui sa contribuie la a conserva capacitatea băncilor de a rămâne solid capitalizate și cu indicatori de lichiditate în acord cu reglementările naționale și internaționale, ci nu de a le slăbi aceasta capacitate, pentru a evita afectarea stabilității financiare și a întregii economii.

”Reiterăm in acest sens dorința comunității bancare de a sprijini efortul ieșirii din criza generată de pandemia COVID-19, însă rămanem preocupați de impactul cumulat al acestor proiecte de lege asupra posibilității băncilor de a-și asigura veniturile operaționale, de care va depinde si posibilitatea ulterioară a acestora de a credita susținut economia si consumatorii pentru ieșirea din criză. Ca atare, băncile vor adopta probabil in perioada următoare o poziție precaută, până la înțelegerea impactului rezultat, funcție de legile ce urmează a mai fi adoptate. În acest context, reiterăm rugămintea noastră pentru o consultare judicioasă cu comunitatea bancară în procesul de elaborare a legilor si actelor normative, mai ales in contextul atât de special al noilor realități ce derivă din contextul pandemiei COVID-19”, au mai transmis bancherii, la solicitarea HotNews.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *