România este deja conectată pe autostrada cu Ungaria, iar acum lansează proiectul să construiască Autostrada „Moldovei” până dincolo de Siret, în Ucraina. Despre o conexiune de mare viteză pe rutier cu Bulgaria, statul vecin de la sud de Dunăre, se vorbește însă mai puțin. Autoritățile de la Sofia au în plan să aducă autostrada până la Ruse înainte ca România să fie gata cu o infrastructură comparabilă pe partea sa.
- Articol realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Victor Cozmei (HotNews.ro), cu contribuția lui Lilly Granitska (Mediapool.bg – Bulgaria).
Bulgaria intenționează să lege Ruse de capitala Sofia pe autostradă, dar și să prelungească actuala rețea de șosele rapide cu o legătură spre sud, începând cu Veliko Târnovo și trecând prin Stara Zagora, către granița cu Grecia.
Ambele rute sunt importante pentru România. Odată că ar reprezenta o conexiune rapidă între capitalele celor două țări, în timp ce o autostradă pe axa Nord-Sud în Bulgaria ar ajuta nu doar traficul de marfă, dar și traficul sezonier al zecilor de mii de români care merg în concediu în Grecia.
Deocamdată, planul concret al Bulgariei prevede o autostradă de la Ruse și până la Veliko Târnovo pe o distanță de 133 de km, parte din Coridorul 9 pan-european.
Primele tronsoane, de la Ruse și până la Byala sunt contractate, dar lucrările încă n-au început. Orizontul pentru finalizarea autostrăzii care să înceapă de la granița cu România este 2030, înainte ca țara noastră să reușească să aducă la Giurgiu o șosea de mare viteză și să construiască un nou Pod peste Dunăre.
România abia acum studiază o conexiune rutieră de mare viteză între București și Giurgiu
Deși Bulgaria deja are contractate primele tronsoane de autostradă de la Ruse, chiar dacă lucrările întârzie să înceapă, România abia acum a început să studieze varianta construirii unei noi conexiuni rutiere de mare viteză între București și Giurgiu, care va face legătura cu viitorul pod peste Dunăre ce urmează a fi construit în zona Giurgiu-Ruse.
Momentan, este în derulare un contract pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate (SF) prin care va fi analizat care va fi tipul de drum (autostradă sau drum expres), traseul final și soluțiile tehnice de execuție.
Contractul, în valoare de 6,6 milioane de euro, a fost semnat în decembrie 2025 de către CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere) cu consorțiul format din Activ Proiectare Infrastructură S.R.L. (lider) și Emay Uluslararasi Muhendislik ve Mușavirlik Anonim Șirketi, iar pe pe 19 ianuarie, antreprenorul a primit ordinul de începere a lucrărilor, având un termen de 16 luni.
Astfel, dacă totul decurge conform planului, până în vara anului 2027 studiul ar putea fi finalizat, permițând lansarea licitației pentru proiectare și execuție. Construcția este estimată să dureze aproximativ 24 de luni, în timp ce faza de proiectare ar putea dura între 8 și 12 luni.
Doar într-un scenariu foarte optimist o conexiune rapidă între București și Giurgiu ar putea fi inaugurată în 2030. Într-un scenariu mai realist, deschiderea ar putea avea loc între 2033 și 2035.
Calendarul însă ar putea fi accelerat în funcție de evoluția proiectului noului pod peste Dunăre și de rapiditatea cu care Bulgaria va ajunge cu autostrada sa la graniță.
Autostrada București – Giurgiu: pe unde va trece?
În prezent, lungimea estimată a proiectului este de aproximativ 85 km, însă proiectantul are misiunea de a testa diverse variante de traseu care să se conecteze la București și la autostrada de centură A0.
O variantă ce va fi testată prevede ca drumul să ocolească Bucureștiul cu totul prin sud-vest, făcând joncțiunea cu viitoarea autostrada A6 spre Alexandria și mai departe cu A1, în funcție de fluxurile de transport preferate. Directorul CNIR, Gabriel Budescu, argumenta pentru HotNews că o astfel de variantă de traseu ar putea transforma parte din Autostrada București-Giurgiu într-un veritabil sector de inel doi de autostradă de centură a Capitalei pentru zona de sud-vest.
Studiul va calcula costurile de proiectare și execuție în funcție de traseul preferat și lungimea finală.
Un element interesant al studiului se va concentra pe materialele de construcție, analizând dacă utilizarea betonului rutier, în locul asfaltului, ar fi mai economică pentru România (țară care produce beton, dar importă bitum pentru asfalt).
Situația actuală: Drumul București – Giurgiu e modernizat, dar trece prin toate localitățile
În prezent, traficul între București și Giurgiu (de la o centură la alta) se desfășoară în principal pe DN5. Drumul are o lungime de aproximativ 50 km, iar parcurgerea acestuia durează, în medie, între 45 de minute și o oră.
Deși este un modernizat și are câte două benzi pe sens, pe mare lungime separate cu parapete, DN5 este îngreunat de faptul că traversează numeroase localități. În afara localităților, limita de viteză este de 100 km/h, însă în sate aceasta scade la 60-50 km/h sau chiar 30 km/h în anumite puncte critice.
O excepție notabilă este varianta de ocolire de est a orașului Giurgiu (drumul „prieteniei”), de aproximativ 5 km, deschisă acum cinci ani la standard de drum expres și construită din beton.
Viitorul pod peste Dunăre de la Giurgiu bate pasul pe loc
Studiul de Fezabilitate pentru cel de-al doilea pod peste Dunăre în zona Giurgiu este gestionat de CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) și, deși a fost scos la licitație încă din toamna anului 2024, încă nu a fost atribuit.
În iulie anul trecut au fost depuse 11 oferte, dar nici până azi comisia CNAIR nu a anunțat încă un câștigător. Următorul termen este 30 ianuarie, însă și acesta poate fi amânat din nou.
Valoarea estimată a studiului este de 14,4 milioane de euro, jumătate provenind din fonduri europene.
Odată semnat contractul, termenul pentru finalizarea studiului este de 23 de luni. Ulterior, va fi lansată o licitație separată pentru proiectare și execuție, fază estimată să dureze între 36 și 48 de luni.
Într-un scenariu optimist, inaugurarea ar putea avea loc în perioada 2032-2033. Realist, fără un impuls politic susținut sau dacă nu se găsesc surse de finanțare adecvate, este foarte posibil ca noul pod să nu fie gata înainte de finalul deceniului următor.
Autostrada de la Ruse la Veliko Târnovo
Bulgaria deja s-a apucat de o autostradă care să unească două dintre cele mai importante orașe din nordul țării. Autostrada de la Ruse la Veliko Târnovo va avea 133 km lungime și a fost împărțite în trei secțiuni:
- Lot 1: Ruse – Byala – 40.6 km
- Lot 2: Centura Byala – 35,4 km
- Lot 3: Byala – Veliko Târnovo – 57 km
Primele două loturi au un cost cumulat de circa 1 miliard de euro pentru cei circa 76 de kilometri, iar banii sunt asigurați parțial din fondurile europene din ciclul financiar 2021-2027.
Primele două loturi sunt programate a fi deschise traficului până la final de 2030, constructorii au fost deja selectați, dar lucrările sunt în întârziere, transmit jurnaliștii bulgari de la Mediapool.bg, publicație care, împreună cu HotNews, face parte din proiectul european Pulse
Primele lucrări au demarat încă din 2030 pe Lotul 2 care reprezintă practic varianta ocolitoare pentru orașul Byala, însă descoperirea pe traseu a unor soluri instabile a obligat constructorul să proiecteze noi soluții tehnice.
Bulgarii vor să protesteze la Ruse pentru autostradă
Construcția celuilalt tronson, cei 40,6 km de la Ruse la Byala încă nu a început, deși autoritățile au atribuit contractul unui constructor, dar, fără să ofere explicații, nu au dat încă ordinul de începere a lucrărilor.
Întârzierea a făcut ca locuitorii din Ruse să formeze o inițiativă civică ce solicită accelerarea lucrărilor la proiectul de autostradă. Inițiativă civică amenință să iasă în stradă și să blocheze traficul pe podul Ruse-Giurgiu. Locuitorii sunt nemulțumiți de întârzieri și cer o implicare clară a guvernului pentru a accelera proiectul, transmit jurnaliștii Mediapool.
Ultimul tronson de aproape 60 ed km până la Veliko Târnovo deocamdată nu a fost contractat. Proiectul autostrăzii a fost scos la licitație în mai 2025, dar până acum au fost deschise doar ofertele tehnice depuse de constructor, nu și ofertele financiare.
Lotul 3 e foarte scump. Bulgarii arată spre România
Costul lotului 3 este unul destul de mare și a declanșat controverse în Bulgaria. Pentru cei circa 57,2km ai proiectului autoritățile de la Sofia estimează un cost de 1,82 miliarde de euro, adică un cost de aproape 32 de milioane de euro pe kilometru.
Acest lucru a făcut ca politicienii din opoziție să acuze guvernul că în preț a fost inclus și „o primă de corupție”.
Guvernul a justificat prețul record prin inflație și terenul foarte dificil, plin de dealuri și văi, susțin jurnaliștii Mediapool.
În acest sens, autoritățile bulgare arată adesea cu degetul spre România ca având cele mai scumpe autostrăzi din Balcani.
Mai departe pe autostradă de la Veliko Tarnovo: În ce direcție?
De la Veliko Târnovo, autostrada ar urma să se conecteze la autostrada Hemus (A2) aflată în construcție și care va lega Sofia de Varna.
Construcția autostrăzii A2 Hemus a început acum 52 de ani, în octombrie 1973, sub conducerea liderului comunist Todor Jivkov. Cu o lungime estimată de circa 420 de kilometri de la est la vest, din ea mai sunt de finalizat circa 200 de km.
În 2025 a fost deschis un tronson de 15 km al autostrăzii Hemus, după șapte ani de construcție (începută în 2019), însă restul e sub semnul întrebării, inclusiv conexiunea cu Veliko Târnovo.
Problema apare la partea de finanțare: Autostrada Hemus este finanțată în întregime din bugetul de stat, iar construcția se realizează prin așa-numita metodă „internă”, prin care statul atribuie lucrările de construcție companiei de stat Avtomagistrali, care apoi subcontractează lucrările prin contracte de furnizare de echipamente și materiale către companii private. Această abordare ocolește procedurile standard de achiziții publice, scriu jurnaliștii bulgari.
Metoda a fost introdusă de al treilea guvern al lui Boyko Borissov cu scopul de a accelera construcția, cu promisiunea că autostrada va fi finalizată până în 2024. În practică, s-a dovedit ineficientă, iar în urma schimbărilor de guvern au fost lansate anchete de corupție, iar astăzi niciun reprezentant politic din Bulgaria nu este pregătit să ofere un calendar pentru finalizarea celor 200 km rămași.
Cât privește conexiunea pe Nord-Sud care trece prin Veliko Târnovo, aceasta reprezintă o parte din rețeaua rutieră principală europeană TEN-T Core și parte din Coridorul 9 pan-european.
Dacă autostrada Ruse–Veliko Tarnovo este un proiect ferm și deja prinde contur, continuarea spre sud rămâne deocamdată la nivel de plan.
La sud de Veliko Tarnovo, planurile Bulgariei prevăd construirea unei autostrăzi care să treacă prin Stara Zagora și să facă legătura, în apropiere de Haskovo, cu autostrada Maritsa, care face legătura cu Turcia.
Apoi, mai departe, o rută alternativă de mare viteză prin Kardzhali ar asigura conexiunea cu Grecia și Marea Egee.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
