Ieftinirea carburanților de joi dimineață de 35 de bani la benzină și 30 de bani la motorină nu trebuie confundată cu o schimbare de direcție, spun specialiștii din energie. Este mai degrabă o pauză scurtă într-un trend care rămâne, în esență, ascendent. Totodată, este nevoie de un plan realist de reducere a consumului în România, așa cum se întâmplă de altfel în toată Europa.
Piața carburanților funcționează după o logică globală, iar România nu face excepție, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă.
Prețul de la pompă este doar ultima verigă într-un lanț complex care începe cu cotațiile internaționale ale petrolului, continuă cu costurile de rafinare și transport și se încheie cu un nivel ridicat de taxare. În acest context, micile variații zilnice, fie ele creșteri sau scăderi, sunt mai degrabă ajustări tehnice decât semnale de fond, susține analiza.
Scăderea de joi poate fi explicată printr-o corecție firească după o perioadă de scumpiri accelerate, spune analiza.
„În ultimele săptămâni, motorina s-a apropiat periculos de pragul psihologic de 10,5 lei pe litru, alimentată de tensiuni geopolitice și de incertitudini privind aprovizionarea. În astfel de momente, companiile petroliere ajustează uneori prețurile în jos, fie pentru a tempera reacția consumatorilor, fie ca răspuns la o ușoară relaxare a cotațiilor internaționale”, precizează Dumitru Chisăliță, președintele asociației.
Stabilitatea prețurilor rămâne o iluzie
Vestea proastă este că, dincolo de această fluctuație punctuală, realitatea rămâne neschimbată: piața este volatilă, iar perspectivele sunt departe de a fi liniștitoare.
Motorina este mai vulnerabilă la șocuri externe decât benzina, fiind strâns legată de sectorul transporturilor și al industriei. Orice perturbare în lanțurile globale de aprovizionare se reflectă rapid în preț.
În plus, structura prețului din România limitează drastic potențialul unor ieftiniri semnificative. Taxele și accizele reprezintă încă o componentă majoră, rigidă, care nu scade odată cu petrolul. Astfel, chiar și atunci când materia primă se ieftinește, consumatorul final simte doar o parte din această reducere.
„De aceea, entuziasmul generat de scăderea de azi trebuie privit cu prudență. Nu este începutul unei tendințe, ci doar o oscilație într-un sistem dominat de incertitudine. Pentru șoferi, rămâne o mică gură de aer. Pentru economie, însă, semnalul este clar, dependența de factorii externi continuă să dicteze ritmul, iar stabilitatea prețurilor la combustibili rămâne, cel puțin pentru moment, o iluzie”, mai spune specialistul.
În final, întrebarea nu este dacă prețurile vor mai scădea cu câțiva bani, ci cât de sustenabil este întregul sistem în fața unor șocuri care par să devină noua normalitate.
Ne pierdem vremea cu detalii irelevante, în loc să luăm măsuri concrete, ca restul lumii civilizate
Opinia este împărtășită și de Otilia Nuțu, specialist în energie în cadrul Expert Forum. Ea spune că repornirea rafinăriei Petrotel Lukoil nu va avea un impact semnificativ la pompă, așa cum a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
„Prețul benzinei și motorinei poate fi influențat un pic în sus sau în jos de accize sau de redeschiderea unei rafinării, dar efectiv ne pierdem vremea cu detalii irelevante. Problema fundamentală rămâne: strâmtoarea Ormuz e închisă, va rămâne închisă multă vreme și chiar dacă se redeschide printr-un miracol, va dura niște luni până să circule vasele pe acolo, căpitanii de nave să se aventureze, companiile de asigurări să-și asume riscul, plus vasele care pleacă din regiune să ajungă la consumatori (după încă 1-2 luni)”, spune ea.
În plus, o parte din capacitatea de producție de petrol din regiune a fost și ea semnificativ afectată de război. Pe scurt, aproape 20% din cantitatea globală de petrol dispare pe termen mediu-lung, cel puțin un an sau doi, dacă nu de tot, crede ea.
„Din ce consumam 100 la nivelul planetei, va trebui să consumăm 80, punct. Asta se va face cu costuri mari, cu restructurare masivă și pe ofertă (eventuala creștere a producției în alte părți, schimbarea unor rute), dar mai ales pe cerere (distructiv – prin faliment, sau constructiv – prin electrificare, de exemplu)”, a precizat Nuțu, într-o postare pe Facebook.
Mergem în pas cu lumea sau rămânem literalmente de căruță?
În opinia sa, principala preocupare ar trebui să fie o variantă constructivă de reducere a cererii.
„Nu, nu vom putea consuma tot ca până acum, nu poți consuma 100 când ai doar 80, dar putem înlocui petrolul în mod accelerat dintr-o parte din utilizările actuale, în primul rând transport. Aici România se poate încăpățâna să pretindă că putem consuma tot 100 până când dispare benzina din benzinărie SAU poate accelera investițiile în tehnologie modernă pe bani europeni și privați. Mergem în pas cu Europa și lumea civilizată, sau rămânem de căruță, literally. Până acum, am aerul că la nivel politic mergem pe varianta a doua, invers față de ce se întâmplă peste tot pe planetă”, consideră experta.
Ce am luat cu o mână de la ruși dăm acum cu două mâini
În opinia sa, Rusia are mult de câștigat în urma războiului din Iran.
„Singura chestie relevantă care se poate spune despre redeschiderea rafinăriei Petrotel e ce ziceam și astă-toamnă: din păcate, sub actuala administrație sancțiunile americane nu-s cine știe ce credibile. Au fost de folos că au creat un pic de haos câteva luni și rușii au fost forțați să vândă o vreme petrol cu discounturi enorme, dar petrecerea s-a terminat odată cu începerea acestui război complet lipsit de noimă.
Actualmente, petrolul Brent se vinde cu 95, petrolul rusesc cu 110-120 de dolari, deci ce s-a luat de la ruși cu o mână din noiembrie până în februarie se dă cu două din martie pe termen nedefinit. Cel puțin până le termină Ucraina rușilor toată infrastructura de export pe mare”, a continuat Nuțu.
Carburanții s-au ieftinit joi în benzinăriile OMV Petrom
Prețul unui litru de benzină a scăzut cu 35 de bani joi dimineață, în timp ce motorina s-a ieftinit cu 30 de bani în stațiile Petrom și OMV, deținute de cea mai mare companie petrolieră din România.
Astfel, în stațiile Petrom, benzina standard costă 8,37 lei pe litru, la MOL – 8,82 lei, iar la OMV – 8,48 lei pe litru, potrivit datelor din aplicația Monitorul Prețurilor Carburanților.
Sortimentul premium de benzină se vinde cu 8,85 lei la Petrom, 9,45 lei la MOL, 9,11 lei la OMV și 9,29 lei la Rompetrol.
Motorina standard este 9,28 lei pe litru în stațiile Petrom și 9,37 lei la MOL și OMV, iar dieselul premium costă 10,05 lei la Petrom, 10,19 lei la OMV și 10,24 lei la benzinăriile MOL.
FMI a avertizat că urmează o recesiune mondială
Cotațiile petroliere au scăzut în ultimele săptămâni și au ajuns la 95 de dolari pe baril joi, față de vârful de 112 dolari pe baril atins în 23 martie și față de un alt vârf de 110 dolari atins în 6 aprilie.
Cu toate acestea, FMI avertizează că există riscul unei recesiuni mondiale, care se va întinde inclusiv pe parcursul anului viitor, potrivit publicației OilPrice.com.
