Familiile disfuncționale nu arată ca în filme. Nu înseamnă doar violență, scandaluri, certuri permanente. Uneori sunt familii aparent normale, cu părinți care își iubesc copiii, dar care nu știu să gestioneze conflictul, apropierea emoțională sau propriile frustrări.
Mulți adulți își dau seama că au crescut într-o familie disfuncțională abia după ce devin părinți. În copilăria lor totul părea „normal”. Și, să fim sinceri, mulți dintre noi am crescut după aceleași reguli nescrise: „nu-mi da vorba înapoi!”, „nu mai plânge!”, „nu face scandal!”.
Însă, odată ce devenim părinți, copiii ne pun în față „oglinda sincerității”. Ne surprindem ridicând tonul – exact ca părinții noștri – sau ne speriem de cât de tare ne destabilizează plânsul și conflictele mici. Ne trezim la realitate când copiii noștri mărturisesc „mi-e frică atunci când țipi”.
Lindsay C. Gibson, autoarea cărții „Adult Children of Emotionally Immature Parents” (Copiii adulți ai părinților imaturi emoțional), spune într-un interviu pentru Business Insider că aparența normalității poate fi înșelătoare: „Poți avea haine frumoase, poate să nu îți lipsească nimic pe masă, dar, în interior, e foarte posibil să trăiești cu un sentiment de singurătate emoțională și cu senzația că ceva nu este deloc în regulă, iar asta îți afectează sentimentul de apartenență”.
Tot mai mulți psihologi vorbesc în ultima vreme despre aceste „răni invizibile” ale copilăriei. Cei care au crescut în familii dominate de tensiune, control sau perfecționism ajung adulți anxioși, hiper-responsabili sau incapabili să pună limite fără vinovăție.
Ce înseamnă, de fapt, o familie disfuncțională
Când auzim expresia „familie disfuncțională” ne gândim la cazuri extreme: violență, alcoolism, abuz sau scandaluri permanente. Psihologii spun, însă, că lucrurile sunt mult mai nuanțate. O familie poate părea stabilă din exterior (părinții sunt prezenți, copiii merg la școală, există vacanțe, reguli, activități) și totuși, în sânul familiei, relațiile să fie construite pe tensiune, control, frică sau lipsă de conexiune emoțională.
Citește continuarea articolului AICI.
