Ce spune Ciucă despre posibilitatea reducerii TVA la alimente / Cum au procedat alte state UE pentru a contracara explozia prețurilor

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Premierul Nicolae Ciucă spune că nu au existat discuţii cu privire la posibilitatea reducerii TVA la alimente: „Când există creşteri de preţuri, reducerea TVA a fost foarte repede absorbită în preţ şi efectul nu a fost pe măsura intenţiei iniţiale”.

AlimenteFoto: Davide Bonaldo/SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia

Întrebat, miercuri seară, într-o conferință de presă, despre posibilitatea reducerii TVA la alimente, în prezent de 9%, Ciucă a spus că nu au existat discuții în acest sens.

  • „Oricum, în situaţii de criză, s-a demonstrat că atunci când există aceste fluxuri de preţuri şi creşteri de preţuri, reducerea TVA a fost foarte repede absorbită în preţ şi efectul nu a fost pe măsura intenţiei iniţiale.
  • Ca atare, de fiecare dată când analizăm măsurile financiare trebuie să analizăm care sunt efectele şi în funcţie de aceasta să luăm decizia”, a declarat premierul.

Scumpiri tot mai agresive în România

Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2023, comparativ cu luna februarie 2022, a fost de 15,5%, după ce prețurile mărfurilor alimentare a urcat cu 22%, conform datelor Institutului Național de Statistică. În ianuarie, inflația fusese de 15,1%.

Zahărul, untul, gazele, margarina, cartofii, ouăle, brânza și laptele sunt produsele care s-au scumpit cel mai mult luna trecută, mai arăta INS.

Rata anuală a inflației este așteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III 2023 – în devans cu aproape trei trimestre față de prognoza din noiembrie 2022 –, și apoi la 7,0 la sută în decembrie 2023, mult sub valoarea de 11,2 la sută anticipată anterior, pentru ca în a doua jumătate a anului viitor să își încetinească vizibil scăderea, rămânând la finele orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei, respectiv la 4,2 la sută, similar prognozei precedente, se arată în minuta discuțiilor CA al BNR.

Cum încearcă alte state europene să limiteze explozia prețurilor

În fața scumpirii alimentelor, guvernele europene caută soluții prin care să limiteze efectele, mai ales că unele țări se află în perioade pre-electorale (cum e și cazul României, de altfel), iar creșterea prețurilor la mâncare amenință echilibrele sociale. Grecia a instituit coșul alimentar anti-inflație, Ungaria a impus un dezastruos control al prețurilor, Spania și Italia reduc TVA-ul.

În Ungaria inflația a fost în februarie de peste 25%. În Letonia, de 20%. Lituania a avut o creștere a prețurilor de peste 17%, iar în Slovacia de peste 15%, la fel ca în țara noastră. Aici vorbim de indicele general al prețurilor, pentru că alimentele au cunoscut scumpiri și mai mari. La maghiari, alimentele s-au scumpit cu aproape 50%, desi guvernul Orban a încercat să impună un control al prețurilor. În Germania, alimentele s-au scumpit cu peste 20%. (sursa: Eurostat)

Marea Britanie: aproape un sfert dintre familiile cu copii spun că s-au confruntat cu insecuritate alimentară

Problema este încă și mai dificilă pentru cei din Regatul Unit (urmează alegeri în ianuarie 2025), unde sute de mii de oameni nu au avut încotro și au apelat la banca alimentară din rețeaua Trussell Trust. Potrivit Food Foundation, citat de cotidianul Les Echos, în ianuarie 2023, aproape un sfert dintre familiile cu copii au declarat că s-au confruntat cu insecuritate alimentară în luna precedentă.

Aproximativ 3,7 milioane de copii sunt afectați în prezent de acest fenomen, care constă în acces restricționat, inadecvat sau incert la produse sănătoase și nutritive. Numărul familiilor forțate să sară peste mese a crescut de patru ori la nivel național. Asociația face campanie pentru ca cei 800.000 de copii din Anglia, care nu sunt eligibili pentru mesele școlare gratuite în ciuda sărăciei lor, să poată fi ajutați.

Sadiq Khan, primarul laburist al Londrei, tocmai a reacționat lansând un program de 130 de milioane de lire sterline pentru a oferi fiecărui elev din școala primară mese gratuite pentru anul școlar următor. Peste 270.000 de copii ar trebui să beneficieze de el în capitală în perioada 2023-2024.

Portugalia: Subvenții pentru familiile sărace și majorarea salariului minim

ÎnPortugalia, autoritatea de concurență a publicat recomandări pentru limitarea creșterii prețurilor viitoare, prin întărirea concurenței între companii.

Guvernul portughez a anunțat în toamna trecută un pachet de 8 măsuri în valoare de 2,4 miliarde de euro ( 10% din PIB), pentru a ajuta gospodăriile să facă față inflației în creștere. Autoritățile intenționează, de asemenea, să ofere sprijin direct familiilor- cei care câștigau sub 2.700 de euro brut pe lună vor primi 125 de euro, plus 50 de euro pe copil.

Miercuri, ministrul Finanţelor, Fernando Medina, a anunțat că nu intenţionează să coboare cota de TVA la alimentele de bază, care în prezent este de 6%, dar va continua să acorde subvenţii directe pentru a ajuta cele mai vulnerabile familii să facă faţă creşterii preţurilor, conform Reuters.

La o întâlnire cu jurnaliştii organizată la Bruxelles, după reuniunea miniştrilor europeni ai Finanţelor, Medina a spus că executivul de la Lisabona a subvenţionat cele mai sărace familii, care cheltuiesc o parte mai mare din bugetul lor pentru alimentele de bază, şi, de asemenea, a majorat salariul minim şi beneficiile sociale în 2023.

  • „Aceasta a fost întotdeauna prioritatea noastră şi va continua să fie şi în 2023: întărirea veniturilor celor mai vulnerabile familii şi concentrarea eforturilor noastre pe această zonă.
  • Nu considerăm reducerea cotei de TVA la alimentele de bază drept o prioritate”, a spus Fernando Medina într-o declaraţie difuzată de postul public de televiziune RTP.

Politicienii din opoziţie şi activiştii au criticat executivul de la Lisabona pentru că se concentrează pe reducerea deficitului, în loc să redistribuie veniturile mai mari din taxe, într-un context în care preţurile au crescut şi afectează cele mai vulnerabile familii şi companiile.

În luna februarie, rata anuală a inflaţiei în Portugalia a fost de 8,2%, încetinind faţă de un avans de 8,4% în luna ianuarie.

Grecia. Coșul anti-inflație: 5,58 euro pachetul de 400 gr. unt, 2,89 euro litrul de lapte semi-degresat, 5,42 euro pachetul de 200 gr. cafea

Grecia – care va avea alegeri în iulie 2023 – a introdus și ea coșul anti-inflație: 5,58 euro pentru un pachet de 400 de grame de unt nesărat, 2,89 euro pentru un litru de lapte semi-degresat, 5,42 euro pentru un pachet de 200 de grame de cafea. În ciuda introducerii unui coș anti-inflație în urmă cu aproape cinci luni, Grecia nu este în măsură să stăpânească creșterea prețurilor la alimente.

Indicat pe rafturi printr-o etichetă albastră acum binecunoscută grecilor, „kalathi tou nikokiriou”, „coșul de uz casnic”, este în vigoare de 19 săptămâni, printr-o lege data în toamna trecută, prin care Statul obligă distribuitorii să ofere cel putin un produs la un pret special într-un anumit număr de categorii – 31 la inceput, 60 azi –, sub sancțiunea unei amenzi de 5.000 de euro pe zi.

Este vorba de unt, ouă, pastă de dinți, scutece pentru copii, iar de la începutul Postlui Pștelui, au fost adăugate fructe de mare congelate și halva, un desert tradițional. Urmarea: După cele 19 săptămâni de când e în vigoare legea, din 1.134 de produse, 101 (8,91%) au înregistrat o creștere, 106 (9,35%) au înregistrat o scădere, iar 927 (81,75%) au rămas stabile. Problema este cu atât mai sensibilă în Grecia, cu cât țara suferă de slăbiciuni structurale, care afectează prețurile de raft, în ciuda unuia dintre cele mai scăzute niveluri ale salariilor din UE.

Ungaria – caz de manual de economie. Așa NU

Înghețarea prețurilor alimentelor de bază nu numai că nu a stopat inflația, ci chiar a accelerat-o în Ungaria.

  • „Țara a devenit un laborator, unde se confirmă ceea ce spun toți experții de zeci de ani: înghețarea prețurilor este ineficientă, iar în cele din urmă alimentează inflația”, a declarat Mateusz Urban, specialist în Ungaria la Oxford Economics.

În plină campanie electorală, guvernul naționalist și populist al lui Viktor Orban a înghețat prețurile unor alimente de bază : Zahăr pudră, piept de pui, ulei de floarea soarelui, lapte…

Prețurile de vânzare a șapte produse au fost înghețate la nivelurile din octombrie 2021. Lista a fost extinsă la cartofi și ouă. Această politică nu are echivalent în Europa. Poate că această strategie a contribuit la realegerea lui Viktor Orban, dar nu i-a protejat pe unguri de inflația galopanta.

A depășit 25% la începutul anului, un record în UE. Dacă rămânem doar la prețurile alimentelor, țara se numără printre cele cinci state din lume în care inflația a fost cea mai mare. Doar Zimbabwe, Rwanda, Egipt și Liban arată „performanțe” mai dezastruoase.

spot_imgspot_img