Judecătorii CCR nu au luat nici luni o decizie pe legea privind pensiile magistraților, pentru că cei patru judecători propuși de PSD nu s-au prezentat la ședință. Cu o zi în urmă, ei au părăsit sala, iar decizia nu a mai putut fi luată din lipsă de cvorum. O nouă ședință a fost stabilită pentru 16 ianuarie.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, declarații acum:
„Am constatat și astăzi, ca si ieri, ca nu a putut fi întrunit cvorumul.
Studiile de impact (așa cum eu cerut judecătorii propuși de PSD – n.r.) nu sunt relevante în analiza noastră”.
Următorul termen la CCR a fost stabilit penteru vineri, 16 ianuarie, ora 10.
Ședința CCR, la care au fost cinci din cei nouă judecători, s-a încheiat, în condițiile în care cei 4 judecători propuși de PSD nu s-au prezentat.
Ședința CCR este programată de la ora 10.00. Până acum, au intrat în sală doar cinci judecători: Dacian Dragoș, Simina Tănăsescu, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină.
Lipsesc cei 4 judecători PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Sunt cei care au părăsit ieri ședința, neasigurând cvorumul.
Pentru luarea unei decizii, este nevoie ca toți cei 9 judecători să fie în sală, pentru că legea prevede că toți cei care au participat la deliberări trebuie să fie prezenți. În cazul acestei sesizări, la deliberări au participat toți cei 9 judecători.
Absența celor 4 judecători numiți de PSD presupune automat o nouă amânare a deciziei așadar, neputând fi luată o hotărâre în lipsa acestora.
Ședința de azi vine după două amânări – una pe 10 decembrie, cealaltă pe 28 decembrie.
La începutul lunii, judecătorii CCR au decis amânarea pronunțării asupra legii care privește pensiile magistraților după aproape 5 ore de dezbateri. Termenul pentru următoarea ședință fusese stabilit pe data de 28 decembrie, adică duminică, între Crăciun și Anul Nou.
Duminică, în ședința în care era de așteptat să ia o decizie, după primele 45 de minute de dezbateri, judecătorii Curții au luat o pauză de 15 minute. Apoi, s-au întors în sala de plen, însă câteva minute mai târziu Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga, numiți de PSD, au părăsit sala de judecată. Nu s-au mai întors.
Surse din CCR au declarat pentru HotNews că cei 4 au plecat din sală după ce au cerut amânarea unei decizii până în 15 ianuarie, motivând că au nevoie de timp să studieze legea. De asemenea, au cerut să se solicite un studiu de impact a legii de la Ministerul Justiției. Propunerile le-au fost respinse.
La 15 minute după ce cei patru au ieșit din sală, au plecat și restul judecătorilor, iar decizia a fost amânată din lipsă de cvorum pentru că e nevoie ca două treimi, adică 6 din cei 9 judecători să fie prezenți pentru a fi luată o decizie.
Duminică, pe 28 decembrie, s-a împlinit o lună de când România ar fi trebuit să adopte modificările propuse de Guvern la pensiile magistraților, pentru a primi de la Comisia Europeană 231 milioane de euro prin PNRR.
Ședința, sub semnul întrebării
Rămâne de văzut dacă la ședința de azi vor participa toți cei 9 judecători ai Curții sau dacă decizia va fi din nou blocată din cauza lipsei de cvorum. Pentru ca o decizie să fie luată, cel puțin șase judecători din nouă trebuie să fie prezenți la ședință, potrivit legii.
Fostul judecător CCR, Tudorel Toader a explicat duminică pentru HotNews că nu exclude ca unii judecători să lipsească:
„Nu exclud, dar iau în calcul perspectiva adoptării unei decizii. Și repet, cu șase judecători în sală, cu cinci voturi într-un sens, decizia poate fi adoptată”, a subliniat Tudorel Toader.
El a spus de asemenea că nu există nicio limitare în ceea ce privește amânarea pronunțării asupra unei legi.
„Nu există un termen, nu există o regulă prin care să fie limitate amânările deciziei curții. Teoretic, putem asista la o nouă sau la alte amânări”, a explicat fostul ministru al Justiției pentru HotNews.
Ce prevede legea propusă de Guvernul Bolojan
Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10.
- Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan.
- Perioada de tranziție însă a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
- În fiecare an, începând de la 1 ianuarie 2026, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.
- Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
- Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
Prima dată, premierul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea privind pensiile magistraților în 1 septembrie. În 20 octombrie, Curtea Constituțională a respins legea pe formă, argumentând că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Atunci, potrivit surselor HotNews, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților au fost: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, adică cei care, în ședința de ieri, au ieșit din sala de plen.
De ce a fost legea atacată la Curtea Constituțională
Înalta Curtea de Casație și Justiție, instanța care a atacat proiectul la CCR și care e condusă de judecătoarea Lia Savonea, susține că modificările făcute de Guvernul Bolojan „discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu, încalcă standardele internaționale, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”.
ICCJ mai susține că legea „utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care o fac incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept”.
„Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși magistrații sunt singurii care au statut constituțional garantat (…) Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților, plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net. La alte categorii există limitări raportate la valoarea netă mult superioară, de la 80% în sus. Discriminarea este evidentă și nejustificată, raportată la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului”, a acuzat purtătorul de cuvânt al instanței supreme, Victor Alistar.
