Cel mai mare acord de liber-schimb din lume semnat de țările asiatice, RCEP, în epoca protecționismului promovat de Donald Trump – International

În timp ce SUA urmăresc o „decuplare” de China, Beijingul intră într-o mare alianță de liber-schimb cu principalele economii din regiunea Asia-Pacific. Volumul comercial al acordului ar putea să-l depășească, în viitor, pe cel al Uniunii Europene. Rămâne de văzut dacă SUA se vor alătura parteneriatului transpacific sub noul președinte Joe Biden, lucru pentru care ar fi necesară și aprobarea Congresului american.

În mijlocul disputelor comerciale cu SUA, China și alte 14 țări din Asia-Pacific au ajuns la un consens de creare a celui mai mare bloc de liber-schimb din lume. După opt ani de negocieri, a avut loc semnarea acordului, la summit-ul virtual al comunității de state ASEAN din sud-estul Asiei, care a avut loc în capitala Vietnamului, Hanoi. Regional Comprehensive Economic Partnership sau RCEP, așa cum este abreviat pactul, cuprinde 2,2 miliarde de persoane și aproximativ o treime din producția economică globală.

Acordul reduce tarifele, stabilește reguli comerciale comune și astfel facilitează lanțurile de aprovizionare. În el sunt incluse comerțul, serviciile, investițiile, comerțul electronic, telecomunicațiile și drepturile de autor. RCEP înseamnă „Parteneriat economic cuprinzător regional”. Pe lângă China și cele zece țări din Asia participă și Vietnam, Singapore, Indonezia, Malaezia, Thailanda, Filipine, Myanmar, Brunei, Laos și Cambodgia, Japonia, Australia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă.

Bucuria comuniștilor

Mai ales pe fondul războiului comercial cu SUA, pactul de liber schimb este un mare succes pentru conducerea comunistă de la Beijing. Potrivit experților, acordul va promova integrarea economică în regiunea Asia-Pacific și va contracara tendințele protecționiste. Înainte de criza declanșată de pandemia coronavirusului, țările RCEP reprezentau 29% din volumul comerțului global – ceva mai puțin decât UE, care cumula 33%. Cota comunității RCEP va crește probabil, după cum se așteaptă experții.

Acordul a fost precedat de 31 de runde de negocieri și 18 reuniuni ministeriale. Termenele auto-impuse nu au fost respectate, de șase ori. În cele din urmă, acordul a fost în mod special dependent de India, care nu a vrut să se deschidă chiar atât de mult. Cu toate acestea, când New Delhi s-a retras din negocieri, la sfârșitul anului trecut, calea era deja netezită în vederea unui acord.

Premierul chinez Li Keqiang a lăudat pactul de liber-schimb și s-a declarat convins că acesta va contribui la „redresarea și creșterea economiei mondiale”. Semnarea acestuia „strălucește ca lumina și speranța, prin nori întunecați”, a spus Li, citat de presa germană.

Premierul a făcut referire la situația internațională actuală tensionată, în contextul crizei economice la vreme de pandemie, al tendințelor protecționiste și al războiului comercial al SUA cu China.

Nu este doar o realizare monumentală pentru integrarea regională, „ci, mai ales, o victorie pentru multilateralism și liberul schimb”. Acordul va da un nou impuls dezvoltării și prosperității în regiunea Asia-Pacific, arătând „că multilateralismul și comerțul liber sunt calea cea bună”, a mai spus premierul chinez, citat de tagesschau.de.

Acorduri și tensiuni

Pactul formează o altă zonă de liber-schimb, alături de comunitatea celuilalt acord Asia-Pacific, CPTPP, care este abreviat în „Acord cuprinzător și progresiv pentru un parteneriat trans-Pacific”. Cu toate acestea, CPTPP reprezintă doar 13% din producția economică globală și reprezintă ce a mai rămas din proiectul mai ambițios, Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), după ce președintele american Donald Trump a retras SUA din TPP, în 2017.

Parteneriatul transpacific CPTPP dintre Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore și Vietnam a fost până acum ratificat de șapte țări și cuprinde 480 de milioane de oameni.

Experții au subliniat că cele două acorduri de liber-schimb nu sunt în concurență între ele, iar calitatea de membru nu se exclude reciproc. Mai degrabă, noul acord RCEP cu China funcționează ca un supliment. Japonia, Vietnam, Singapore, Brunei, Malaezia, Australia și Noua Zeelandă aparțin ambelor acorduri.

Noul pact RCEP nu înseamnă că toate problemele dintre partenerii comerciali au fost rezolvate sau că țările semnatare nu sunt preocupate de dependența tot mai mare de China. Un exemplu este Japonia, care își revizuiește în prezent lanțurile de aprovizionare din China. Există, de asemenea, conflicte între Australia și China, deoarece, din cauza tensiunilor politice, Beijingul restricționează importurile din Australia.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *