China a depășit presiunea tarifelor comerciale impuse de Donald Trump începând cu februarie 2025, raportând o creștere economică de 5%. Însă Beijingul se lovește acum de noi obstacole din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit BBC.
Acest conflict pune presiune pe comenzile fabricilor, costuri și locuri de muncă, iar nemulțumirea în rândul muncitorilor crește. „Nimeni nu înțelege cum este viața noastră”, spune un bărbat. Un altul cere ajutorul jurnalistului publicației britanice: „Muncim fără încetare și nu avem viață personală. Vă rog, ajutați-ne”.
Muncitorii par disperați, luptându-se să câștige suficient pentru a trimite bani acasă, în timp ce se confruntă cu schimbările masive din industria manufacturieră chineză, de la bunuri ieftine, produse în masă, la tehnologie avansată automatizată, scrie BBC.
În Foshan, provincia Guangdong, ofertele de muncă sunt afișate cu litere roșii: câteva săptămâni la turnarea plasticului sau asamblarea telefoanelor pentru 18-20 de yuani pe oră, adică aproximativ 2,30 – 2,50 euro. „O să încerc să-mi găsesc de lucru în altă parte”, spune un muncitor de peste 40 de ani, frustrat de noua perioadă de incertitudine.
Situația de pe piața muncii a determinat Beijingul să solicite oficial încetarea războiului.
Rezervele de petrol și poziția de lider în energiile regenerabile au protejat China de cele mai grave efecte ale crizei energetice. Totuși, blocarea Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă crucială, agravează situația economiei chineze, care depinde în mare măsură de exporturi.
„Costurile au crescut cu aproximativ 20%”, spune o comerciantă din Guangzhou, în timp ce coordonează mutarea rolelor de țesături destinate retailerilor globali precum Zara, Shein sau Temu. În Guangzhou, la o oră de mers cu mașina de Foshan, se află cea mai mare piață de țesături din lume.
Aici, străzile sunt blocate de camioane și motociclete încărcate cu nailon, poliester și mătase. Deși magazinele sunt greu de distins printre grămezile de marfă, fiecare proprietar are o poveste similară: activitatea lor depinde de aprovizionarea constantă cu produse petrochimice, iar scumpirea petrolului afectează acum grav întregul sector.
„Asta înseamnă mai puține comenzi”, spune un comerciant. El povestește că unii clienți refuză să plătească mai mult, iar rolele de țesătură se adună în depozit.
Tot în Guangzhou, la Târgul de la Canton, roboții și noile tehnologii sunt prezentate ca fiind viitorul Chinei. Aceasta este imaginea pe care Beijingul vrea să o arate lumii: o țară orientată spre tehnologie, în timp ce Statele Unite sunt angajate în războiul din Orientul Mijlociu, notează BBC.
Cumpărătorii continuă să vină, iar războiul a scos în evidență avantajul Chinei într-un sector cheie: vehiculele electrice (EV). Doar în luna martie, producătorii chinezi au exportat 350.000 de vehicule electrice, o creștere de 140% față de anul trecut, conform Asociației Autoturismelor din China.
Deși aceste vehicule reprezintă un produs de export major către Orientul Mijlociu, livrările întâmpină acum dificultăți.
„Anul trecut, 90% din mașinile noastre au fost destinate Orientului Mijlociu, dar anul acesta am încetat aproape complet să facem afaceri cu ei din cauza războiului”, spune Joyce Liu, o comerciantă din domeniu. Unele mașini încă așteaptă blocate în porturile chineze, adaugă ea.
Beijingul „nu vrea să-l irite pe Trump”
Deși războiul va consolida eforturile continue ale Beijingului de a deveni autonom, China nu iese cu adevărat câștigătoare în acest scenariu, afirmă Yu Jie, de la grupul de reflecție londonez Chatham House.
„În mod ironic, declinul Statelor Unite este ceva ce China spera să vadă. Dar este aceasta America pe care și-o dorea China? Ea ar prefera o Americă mai previzibilă, pe care Beijingul să o poată gestiona mai ușor”, explică ea.
Urmează un exercițiu de echilibru, deoarece Beijingul „nu vrea să-l irite pe Trump” și dorește să asigure summitul programat pentru luna mai. „Beijingul vrea să facă tot ce poate pentru a asigura acea întâlnire.”
Din culise, China solicită un armistițiu, în timp ce își împinge aliatul, Iranul, spre masa negocierilor. Și Trump pare să-și dorească același lucru. De asemenea, Xi poartă discuții și convorbiri telefonice cu prinții moștenitori ai Emiratelor Arabe Unite și ai Arabiei Saudite.
China își etalează astfel puterea diplomatică, spune William Figueroa, profesor de istorie și relații internaționale la Universitatea din Groningen. „Vrea să arate atât Statelor Unite, cât și partenerilor din regiune că își ia în serios angajamentele – iar acest lucru are o audiență globală”.
Este o reamintire a faptului că China nu mai este doar în centrul economiei globale. Se află, din ce în ce mai mult, în centrul puterii globale.
