Chirurgia bariatrică este, în prezent, cea mai eficientă metodă medicală de pierdere în greutate pentru persoanele cu obezitate severă, potrivit datelor Institutului Naționale de Sănătate din SUA (NIH). Rezultatele sunt, de cele mai multe ori, impresionante, însă nu toate cazurile evoluează la fel. Un studiu care a urmărit 130 de pacienți a scos la iveală că aproximativ 20% dintre aceștia au pierdut mai puțin de jumătate din greutatea în exces după un an de la operație.
Medicii subliniază că aceste diferențe nu indică un eșec al procedurii, ci variabilitatea răspunsului individual și, uneori, așteptările nerealiste ale pacienților privind ritmul în care slăbesc. Intervenția modifică mecanismele de reglare ale apetitului, dar rezultatele durabile depind și de alimentație, mișcare și monitorizare medicală constantă.
Ce face de fapt operația
„Chirurgia bariatrică oferă un instrument pentru managementul pe termen lung al greutății, dar necesită un angajament față de schimbări de stil de viață, inclusiv o dietă echilibrată, nutritivă și exerciții fizice regulate,” a explicat dr. Kathriena Greenwell, specialist în chirurgie bariatrică în Wisconsin, SUA.
Intervențiile chirurgicale moderne funcționează prin mai multe mecanisme simultan. Pe de o parte, limitează cantitatea de alimente pe care stomacul o poate conține la un moment dat. Pe de altă parte, unele proceduri reduc absorbția caloriilor și nutrienților în intestinul subțire. Dar există și un efect mai puțin cunoscut, și anume modificarea sau îndepărtarea porțiunilor de stomac care produc hormonii foamei.
Potrivit specialiștilor de la Ponderas Academic Hospital, procedura gastric sleeve, de exemplu, constă în secționarea stomacului pe cale laparoscopică, îndepărtând aproximativ 80% din volumul acestuia. Rămâne un tub gastric cu un volum de mai puțin de 100 ml, lucru care obligă pacientul să consume porții mult mai mici. Umplerea rapidă a stomacului redus provoacă senzația de sațietate aproape imediat.
Cine ar trebui să ia în considerare această opțiune
Criteriile de eligibilitate nu sunt stabilite arbitrar. Potrivit Clinicii Cleveland, chirurgia bariatrică se recomandă persoanelor care au un indice de masă corporală (IMC) de 40 sau mai mare, echivalentul a 45 de kilograme în plus. De asemenea, poate fi indicată și pentru cei cu IMC între 35 și 40 care au cel puțin o afecțiune asociată cu obezitatea, precum diabetul zaharat de tip 2, steatoză hepatică, hipertensiune arterială sau apnee obstructivă în somn.
Pentru adolescenți, criteriile sunt ceva mai stricte: IMC de cel puțin 40 împreună cu o boală provocată de excesul ponderal, sau IMC de cel puțin 35 cu o afecțiune severă legată de obezitate.
Specialiștii de la Mayo Clinic subliniază că intervenția se face, de regulă, doar după ce pacientul a încercat să slăbească prin dietă și exerciții fizice și a eșuat.
Tipuri de proceduri și eficacitatea lor
Intervențiile diferă ca grad de complexitate și ca mecanism, dar toate urmăresc reducerea aportului alimentar și reglarea senzației de foame prin modificarea anatomiei sau funcției stomacului.
Gastric Sleeve (gastrectomia longitudinală) este cea mai utilizată procedură bariatrică, potrivit specialiștilor de la Ponderas Academic Hospital. Prin îndepărtarea a aproximativ 80% din stomac, rămâne un tub gastric de mic volum, care limitează cantitatea de alimente ingerată și scade pofta de mâncare. Pierderea ponderală poate ajunge până la 70–80% din excesul de greutate, iar recuperarea este rapidă. Intervenția are și beneficii metabolice importante, ameliorând afecțiuni precum diabetul de tip 2 sau hipertensiunea.
Gastric Bypass presupune formarea unui stomac mic, conectat direct la o porțiune inferioară a intestinului subțire, reducând atât cantitatea de alimente consumată, cât și absorbția caloriilor. Pacienții pierd, în medie, până la 80% din excesul ponderal, iar procedura are rezultate excelente asupra bolilor asociate obezității.
Plicatura gastrică micșorează stomacul prin pliere și sutură, fără rezecție sau implanturi. Este o metodă mai puțin invazivă, dar eficientă, cu o pierdere în greutate estimată la 40–70% din excesul ponderal.
Inelul gastric (gastric banding) restrânge stomacul prin montarea unui inel reglabil din silicon. Este o procedură reversibilă, care permite ajustarea treptată a gradului de restricție și asigură o scădere medie de până la 50% din excesul de greutate.
Diversia biliopancreatică este cea mai complexă intervenție bariatrică, implicând o rezecție gastrică extinsă și ocolirea unei porțiuni mari din intestinul subțire. Determină o pierdere ponderală de până la 90%, dar necesită monitorizare atentă și suplimente nutriționale permanente din cauza riscului de malabsorbție.
Balonul endogastric este o opțiune nechirurgicală, destinată persoanelor cu obezitate moderată. Dispozitivul ocupă o parte din stomac, inducând rapid sațietatea și ajutând la pierderea a 15–20% din greutatea corporală. Este o soluție temporară (se menține aproximativ șase luni) și sprijină formarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase.
Așteptări realiste despre pierderea în greutate
Cifra „magică”, adică atingerea greutății ideale, pe care și-o doresc majoritatea pacienților este rareori realizabilă. Potrivit specialiștilor de la Cleveland Clinic, aproximativ 90% dintre pacienți pierd circa 50% din excesul ponderal după chirurgia bariatrică și reușesc să se mențină. Dar acest lucru înseamnă că mulți vor rămâne încă în categoria supraponderalilor după operație.
„Trebuie să înțelegeți că intervențiile bariatrice nu sunt un remediu rapid și nu veți ajunge la greutatea țintă peste noapte. Chiar și după operație, indicele de masă corporală poate fi încă considerat supraponderal, dar asta nu înseamnă că operația nu a avut succes,” a precizat dr. Kathriena Greenwell.
Cele mai dramatice rezultate apar în primele trei luni, când unii pacienți pot pierde până la aproximativ jumătate de kilogram pe zi. Majoritatea oamenilor experimentează o scădere constantă în greutate în primii doi ani, apoi evoluția se stabilizează sau se pot reîngrășa câteva kilograme, de regulă mai puțin de 25%.
La cinci ani după intervenție, datele arată că pacienții mențin în medie 50% din kilogramele pierdute, cu condiția să adopte un stil de viață echilibrat și să rămână activi.
Factori care influențează succesul
Un studiu realizat pe 130 de pacienți cu obezitate severă a identificat mai mulți factori care pot influența negativ rezultatele după chirurgia bariatrică. Persoanele mai în vârstă, cu hipertensiune arterială, intervenții abdominale anterioare sau afecțiuni precum depresia și anxietatea au avut o rată mai mică de succes. De asemenea, prezența mai multor comorbidități și lipsa unui loc de muncă au fost asociate cu o evoluție mai lentă.
„Acești pacienți pierd suficiente kilograme pentru a îmbunătăți unele dintre comorbidități, dar sunt mai predispuși să le recapete la doi ani după operație,” notează autorii studiului, subliniind că detecția timpurie a pacienților care au o probabilitate mai mare de eșec este necesară pentru a stabili strategii terapeutice suplimentare, fără a le refuza însă șansa la operație.
Complexitatea obezității face dificilă stabilirea unor factori universali de prognostic. Rezultatele pot fi influențate de particularități genetice, de contextul social și economic, de starea psihică și de tratamentele urmate, elemente care diferă destul de mult de la un pacient la altul.
Complicații și efecte secundare despre care trebuie să știți
Ca orice intervenție chirurgicală, și operațiile bariatrice implică anumite riscuri, deși complicațiile grave sunt rare. Persoanele mai în vârstă, cu un indice de masă corporală ridicat sau cu antecedente de tromboză venoasă profundă sunt mai expuse. Respectarea controalelor medicale de urmărire și a planului de alimentație și mișcare recomandat de medici reduce însă pericolele și favorizează recuperarea.
Una dintre posibilele reacții după bypass gastric este sindromul de dumping, întâlnit la până la jumătate dintre pacienți. Acesta apare atunci când alimentele trec prea repede din stomac în intestinul subțire și se manifestă prin greață, crampe abdominale, diaree sau scăderi ale glicemiei, mai ales după mese bogate în zahăr sau grăsimi. De regulă, simptomele se ameliorează treptat pe măsură ce organismul se adaptează.
Malabsorbția nutrienților este un efect intenționat al multor proceduri bariatrice, dar poate provoca deficite dacă nu este monitorizată corect. După operație, organismul poate absorbi mai puțin eficient vitaminele A, D, E, K, B12, precum și minerale precum fierul, calciul și cuprul. Administrarea suplimentelor și analizele periodice ajută la prevenirea complicațiilor precum anemia sau osteoporoza.
O altă consecință posibilă a pierderii rapide în greutate este formarea calculilor biliari. Scăderea bruscă a greutății determină eliberarea unei cantități mari de colesterol în bilă, care se poate acumula în vezica biliară. În unele cazuri, medicul poate recomanda tratament medicamentos pentru a preveni aceste depuneri.
După unele tipuri de intervenții, poate apărea și refluxul biliar, mai ales dacă valva pilorică (care separă stomacul de intestinul subțire) nu se închide corespunzător. Bila ajunsă în stomac poate irita mucoasa gastrică și favoriza apariția gastritei sau a ulcerelor, motiv pentru care monitorizarea postoperatorie este extrem de importantă.
Ce presupune și cât durează recuperarea
Spitalizarea durează, de obicei, câteva zile, urmată de o perioadă de recuperare acasă până la reluarea activităților obișnuite. În primele șase săptămâni este recomandat să evitați efortul fizic intens, iar revenirea la o alimentație normală se face treptat, pe parcursul a aproximativ trei luni.
Recuperarea este, în general, rapidă, cu disconfort minim și fără cicatrici vizibile. Înainte de operație, fiecare pacient trece printr-o evaluare medicală completă, analize de sânge, investigații imagistice, consultații chirurgicale, anestezice și cardiologice, efectuate într-o singură zi.
După intervenție, alimentația se reia treptat. Primele una-două zile nu se consumă alimente, apoi dieta urmează etape progresive: lichide clare, alimente pasate, preparate moi și, ulterior, mâncăruri solide. Cantitățile sunt limitate, iar toleranța alimentară se construiește treptat.
Pacienții sunt monitorizați regulat în primele luni prin controale medicale și analize de laborator, pentru a urmări procesul de vindecare, nivelurile de nutrienți și adaptarea la noul regim alimentar.
Beneficii dincolo de slăbit
După o intervenție bariatrică, multe dintre bolile asociate obezității se ameliorază sau dispar. Diabetul de tip 2, hipertensiunea și dislipidemia sunt printre cele mai sensibile la schimbarea metabolică produsă de operație. În multe cazuri, valorile glicemiei și tensiunii arteriale revin la limite normale, iar pacienții pot renunța la o parte din tratamentele medicamentoase. Din acest motiv, chirurgia bariatrică este considerată un tratament eficient pentru diabetul de tip 2.
Mai multe studii de amploare au demonstrat că intervențiile pentru slăbit scad riscul de deces din orice cauză. În paralel cu scăderea în greutate, se observă o ameliorare a bolilor cardiovasculare, a apneei de somn, a afecțiunilor hepatice și articulare. Odată cu normalizarea parametrilor metabolici, mulți pacienți își recâștigă o parte din mobilitate și din capacitatea de efort.
Pierderea în greutate poate ajuta, de asemenea, la ameliorarea artritei, durerilor articulare sau apneei în somn.
Când rezultatele stagnează sau se pierd în timp
Efectele chirurgiei bariatrice pot varia de la un pacient la altul. Există situații în care scăderea în greutate se oprește mai devreme decât era așteptat sau în care greutatea revine parțial după câțiva ani. În cele mai multe cazuri, intervenția funcționează corect, iar cauza ține de modul în care sunt urmate recomandările legate de alimentație, activitate fizică și monitorizare medicală.
Pentru a evita aceste situații, este necesar să mergeți regulat la controale. Dacă pierderea în greutate se oprește sau apar simptome neobișnuite, este important ca pacientul să se adreseze echipei medicale, care poate verifica parametrii metabolici și ajusta tratamentul.
Obezitatea este o boală cronică, cu tendință de recurență. Operația modifică mecanismele biologice care favorizează acumularea de grăsime, dar menținerea efectelor depinde de consecvență. Alimentația trebuie adaptată la noul volum gastric: porții mici, mese regulate, alimente cu densitate nutritivă mare.
Perioada de adaptare poate fi diferită pentru fiecare persoană. Pierderea rapidă în greutate aduce de obicei satisfacție, dar poate fi însoțită și de momente de oboseală sau frustrare legate de restricțiile alimentare. Aceste fluctuații sunt firești și fac parte din procesul de readaptare fizică și psihologică după intervenție.
