Pavilion de la COP30, Belem, Brazilia (sursa Igor Mota / Zuma Press / Profimedia)
Marele summit climatic COP30 din Brazilia s-a terminat, însă plenara finală s-a prelungit cu multe ore, cu intervenții tensionate, întreruperi repetate și solicitări procedurale care au întârziat adoptarea deciziilor, se scrie într-o analiză InfoClima.ro.
Decizia finală a COP30 NU include formularea unei teme fundamentale, cea de „eliminare treptată a combustibililor fosili” ca angajament negociat. Însă rămân o serie de câștiguri și de clarificări pe mai multe teme.
La COP 30 a fost lansat și un mecanism conceput să urmărească anual progresele privind planurile climatice naționale, adaptarea și raportările de transparență.
Analiza de pe InfoClima.ro este semnată de Elena-Alexandra Miron care a fost prezentă la ultimele patru summit-uri COP. Ea are experiență în guvernanță climatică, tranziție verde și diplomație climatică.
Controverse pe tema eliminării treptate a combustibililor fosili
Încă înainte de Belém era evident că un acord ferm privind eliminarea treptată a combustibililor fosili era improbabil. Dependența economică globală de petrol, gaze și cărbune continuă să blocheze un consens real.
COP30 a adus un moment de convergență rar pentru că:
- peste 80 de state au susținut propunerea Braziliei pentru o foaie de parcurs globală
- state din Nord și Sud au vorbit pe aceeași voce
- mai multe guverne latino-americane, africane și europene au insistat asupra necesității coordonării globale pentru a menține limita de 1.5°C
Procesul nu a avansat însă. Statele mari producătoare de petrol au respins ideea lansării unui cadru global de eliminare treptată, invocând autonomia ritmurilor naționale.
Singurul pas înainte rămâne anunțul Președinției COP30 privind un „roadmap” (o foaie de parcurs) coordonat de Brazilia, un proces consultativ bazat pe știință care va continua până la COP32. Acesta este, deocamdată, un cadru politic, NU o obligație.
România la COP30
Delegația României la COP30 a fost condusă de ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu. În intervenția oficială a României în segmentul de nivel înalt, Diana Buzoianu a subliniat impactul direct al schimbărilor climatice asupra comunităților vulnerabile din țară și necesitatea protejării oamenilor. România susține în continuare obiectivul de 1.5 grade ca limită critică între un viitor gestionabil și pierderi ireversibile.
Uniunea Europeană a intrat în COP30 cu obiectivul de a păstra traiectoria globală în limitele de 1.5 grade și de a menține presiunea pentru implementarea efectivă a angajamentelor existente. Poziția UE a fost una dintre cele mai coerente și mai tehnice din plen.
Doar clarificări parțiale pentru capitolul finanțări internaționale
Finanțarea a fost una dintre temele cele mai sensibile ale conferinței. Deși COP29 stabilise un nou obiectiv colectiv global de finanțare, NCQG, structura acestuia rămânea incompletă.
COP30 a clarificat doar parțial direcțiile:
- a fost stabilit obiectivul de triplare a finanțării pentru adaptare, până în 2035.
- nu a fost definit un an de referință
- nu au apărut surse noi de finanțare
- cererile țărilor din Sudul global pentru granturi și acces echitabil rămân deschise
COP30 nu a schimbat direcția globală
Analiza anticipa că COP30 va fi o conferință a clarificărilor, nu a transformărilor majore.
COP30 nu a schimbat direcția globală, dar a oferit cadrul minim necesar pentru a evalua ce funcționează și unde sunt necesare intervenții mult mai ferme, se mai spune în articolul de pe InfoClima.ro.
Summitul recent încheiat poate fi văzut ca o etapă de calibrare, în care procesul climatic global a devenit mai transparent în privința propriilor limite și a direcțiilor în care are nevoie de consolidare.
Summitul COP31 va avea loc la Antalya, Turcia,
