Previziuni economice de toamnă publicate luni de Comisia Europeană arată o creștere mai lentă a PIB-ului României. Comisia Europeană a redus la 0,7%, de la 1,4%, în primăvară, estimările privind creșterea economiei românești în acest an. Pentru anul viitor este prognozată o creștere economică de 1,1%, iar pentru 2027 de 2,1%. Creșterea din acest an este sub media UE. Comisia se așteaptă la o creștere de 1,4% la nivelul UE, în acest an și anul viitor, și de 1,5% în 2027.
‘Creșterea PIB-ului României ar urma să rămână redusă, la 0,7% în 2025, 1,1% în 2026 și 2,1% în 2027, deoarece necesara consolidare fiscală afectează consumul privat și public, care, la rândul său, este afectat de creșterea inflației”, se arată într-un document al Comisiei, citat de Agerpres. Anul trecut, creșterea PIB a fost de 0,9%.
„Totuși, economia continuă să crească datorită unei redresări graduale a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor cu fonduri europene și îmbunătățirii semnificative a exporturilor nete. În 2027, Creșterea PIB-ului României ar urma să accelereze peste 2%, în urma atenuării ritmului consolidării fiscale’, precizează Comisia Europeană.
Incertitudinile afectează consumul
Potrivit acesteia, piața forței de muncă ar urma să se tempereze. Deficitul guvernamental de 9,3% din PIB în 2024 ar urma să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și 6,2% din PIB în 2026, după adoptarea unor pachete de ajustări fiscale.
Previziunile CE arată că anul acesta incertitudinile politice și fiscale afectează consumul privat în primul semestru al anului, în timp ce adoptarea pachete de consolidare fiscală va reduce și mai mult venitul disponibil, iar consumul public ar urma să scadă.
O redresare moderată a formării brute de capital fix precum și exporturile reziliente, ar urma să sprijine economia.
Șomaj în creștere
În 2025, rata angajării ar urma să scadă, în urma reducerii activității economice, ducând la o creștere graduală a ratei șomajului.
„Totuși, influxul de angajați străini continuă, indicând o cerere robustă pe piața muncii în unele sectoare, cum ar fi construcțiile și serviciile. În 2025, rata șomajului ar urma să depășească ușor 6%, apoi să scadă gradual la 5,6% în 2026 și 2027. Înghețarea salariilor în sectorul public și moderarea lor în sectorul privat, în 2025 și 2026, vor încetini semnificativ creșterea salariilor nominale. După creșterile ridicate, moderarea creșterii salariilor va sprijini probabil competitivitatea externă’, apreciază Comisia Europeană.
După scăderea inflației la 5,8% în 2024, creșterea prețurilor a accelerat în trimestrul trei din 2025. Eliminarea, în iulie, a plafonării prețurilor la electricitate, a dus la creșterea inflației la 8,6% în septembrie. Inflația ar urma să crească la 6,7% în 2025, înainte de a scădea sub 6% în 2026. Eliminarea plafonării prețurilor la gazele naturale în martie 2026 va duce probabil la încetinirea procesului dezinflaționist.
După ce atins nivelul ridicat de 9,3% din PIB în 2024, în urma creșterii rapide a cheltuielilor, deficitul general guvernamental al României ar urma să scadă până la 5,9% din PIB în 2027.
Cheltuielile din domeniul apărării ar urma să crească gradual, de la 1,6% din PIB în 2024 la 2% din PIB în 2027. De asemenea, datoria guvernamentală ar urma să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, în urma deficitelor guvernamentale primare ridicate și a proiectatei creșteri a plății dobânzilor, mai precizează Comisia Europeană.
