Cum a calculat greșit Vladimir Putin costul economic al invadării Ucrainei (The New Yorker)

Se pare că liderul rus nu a reușit să anticipeze corect lovitura fără precedent dată Băncii Centrale a Rusiei, care a lovit rubla și zguduit sistemul financiar al țării, scrie The New Yorker.

Lingouri aurFoto: Dario Hayashi / Alamy / Profimedia Images

Când Vladimir Putin era școlar, ne spune unul dintre biografii săi, el și-a petrecut mult timp citind lucrările lui Marx, Engels și Lenin, care considerau economia ca forță motrice a istoriei, iar forțele politice ca pe o forță secundară. Evident, viitorul lider rus a luat în serios aceste lecții.

Pentru a ordona o invazie a Ucrainei, el a presupus că țările din Europa de Vest erau atât de dependente de importurile rusești de energie și atât de îndatorate din punct de vedere economic față de Kremlin, încât guvernele lor nu vor risca introducerea sancțiuni care să dăuneze grav economiei ruse. Oricum, în ultima jumătate de deceniu, Rusia a acumulat peste șase sute de miliarde de dolari în rezerve valutare, sufieicnt de confortabil pentru a rezista oricărei presiuni externe.

Dacă Putin a crezut că se va putea baza pe ele, s-a înșelat grav. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a anunțat că UE, în cooperare cu Statele Unite, Regatul Unit și Canada, ia măsuri pentru „slăbirea capacității lui Putin de a-și finanța mașina de război”. Aliații transatlantici au decis să interzică „băncile rusești selectate” din sistemul global de mesagerie SWIFT, pe care instituțiile financiare îl folosesc pentru a facilita transferurile transfrontaliere de bani.

Și, într-un pas și mai surprinzător, ei au anunțat că vor impune „măsuri restrictive” Băncii Centrale a Rusiei, cu scopul explicit de a o împiedica să-și folosească stocul mare de rezerve valutare pentru a diminua impactul sancțiunilor.

„Acest lucru va arăta că protecția Rusiei împotriva sancțiunilor este doar un mit”, a declarat un oficial înalt al administrației Biden, într-o teleconferință cu reporterii. „Cele peste șase sute de miliarde din rezervele valutare ale Rusiei sunt utile doar dacă Putin le poate folosi”.

Banca Rusiei a ordonat companiilor exportatoare rusești să vândă valuta încasată și să cumpere ruble

Măsurile anunțate de aliați au fost menite să blocheze Banca Centrală a Moscovei să cumpere ruble de la instituțiile financiare occidentale, un pas care ar putea compensa impactul sancțiunilor și ar stabiliza moneda rusă. „Rubla va scădea și mai mult, inflația va crește, iar Banca Centrală va rămâne fără apărare”, a prezis oficialul american.

În timp de război, este înțelept să tratăm cu scepticism declarațiile venite din orice tabără, fără să ne bazăm doar pe evaluările oficialilor unei singure părți.

Când piețele internaționale s-au deschis luni dimineață, valoarea monedei Rusiei a scăzut cu o treime. Pentru a opri declinul, Banca Centrală Rusă și-a dublat cu peste dobândă rata cheie a dobânzii, de la 9,5% la 20%, și a ordonat companiilor exportatoare rusești să vândă valuta încasată și să cumpere ruble. Aceste mișcări disperate au ajutat la reducerea pierderilor, dar la încheierea zilei de tranzacționare rubla era încă în scădere cu aproape douăzeci la sută – o scădere uriașă pentru orice monedă din lume. Într-un briefing cu reporterii, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a recunoscut că „realitatea economică s-a schimbat semnificativ”.

aproximativ două treimi din rezervele rusești sunt acum blocate în țările care au introdus sancțiuni

Între timp, la Washington, administrația Biden și-a intensificat ofensiva economică impunând înghețarea activelor Băncii Centrale a Rusiei deținute în instituțiile financiare din SUA. De asemenea, Trezoreria SUA a interzis oricărei persoane din SUA, inclusiv băncilor și întreprinderilor americane, să se angajeze în tranzacții cu Banca Centrală a Rusiei sau cu alte autorități ruse. La Londra, guvernul Regatului Unit a procedat de aceeași manieră.

Nu este foarte limpede câți bani deținea Banca Centrală a Rusiei în New York, Londra și în alte centre financiare occidentale – și pe care nu-i va mai putea accesa. (Conform unor estimări, aproximativ două treimi din rezervele rusești sunt acum blocate în țările care au introdus sancțiuni.)

Dar chiar și așa, experții în sancțiuni economice au descris lovitura dată Rusiei ca fiind fără precedent și extrem de eficace. „Sancțiunile G-7 împotriva Băncii Centrale Ruse sunt adevărata lovitură de baros”, a declarat Jonathan Hackenbroich, de la Consiliul European pentru Relații Externe. „Banca Centrală a Rusiei va fi nevoită să lupte pentru a combate inflația masivă și panica chiar și după ce a dublat ratele dobânzilor și a introdus controlul capitalului.”

Scăderea valorii rublei îi va obliga rapid pe consumatorii ruși să dea mai mulți bani pentru orice achiziție, de la vinul francez până la iPhone

Iar sancțiunile date Băncii Centrale ar putea reverbera în întregul sistem financiar al Rusiei, tăind orice legături cu lumea exterioară și crescând posibilitatea unor retrageri masive de bani. „Sistemele financiare au nevoie de un singur lucru pentru a funcționa: au nevoie de încredere”, a declarat Stefan Gerlach, fost guvernator adjunct al băncii centrale a Irlandei, pentru Wall Street Journal.

Faptul că astfel de pași fără precedent au fost făcuți în doar cinci zile este remarcabil. Săptămâna trecută, Putin avea motive temeinice pentru a fi sceptic cu privire la perspectiva unor sancțiuni cu adevărat dăunătoare. Rusia furnizează Uniunii Europene aproximativ patruzeci la sută din importurile sale de gaze naturale și aproximativ un sfert din importurile sale de țiței; Germania și Italia sunt printre cele mai dependente de resursele naturale rusești pentru combustibil și energie.

Când chiar și baronii europeni ai petrolului abandonează Rusia este evident că harta geopolitică – și geoeconomică – a fost redesenată

Pe 18 februarie, Mario Draghi, prim-ministrul Italiei și fostul șef al Băncii Centrale Europene, a declarat că, dacă Uniunea Europeană ar impune sancțiuni Moscovei, acestea ar trebui „concentrate pe câteva sectoare-cheie”. În acel moment, ideea sancționării Băncii Centrale a Rusiei abia fusese menționată.

La nici o săptămână mai târziu, Rusia devenea un paria economic. Luni, guvernul japonez a anunțat că se va alătura sancțiunilor asupra Băncii Centrale, spunând că „Japonia este alături de Ucraina”. Vineri, UEFA, organismul de conducere al fotbalului european, a votat mutarea finalei Ligii Campionilor din 2022 de la Sankt Petersburg, unde era programată să aibă loc, la Paris. Duminică, BP, compania energetică britanică, a anunțat că va vinde acțiunile pe care le avea la Rosneft, gigantul energetic rus de stat, deși asta implica o mare pierdere financiară. Apoi, tot luni, o altă companie energetică, Shell, a anunțat că și ea întrerupe relațiile cu Rusia: firma cu sediul la Londra a declarat că va renunța la asocierile mixte de petrol și gaze cu Gazprom, conglomeratul energetic rusesc, și, de asemenea, va opri orice formă de implicare a sa în gazoductul Nord Stream 2. Când chiar și baronii europeni ai petrolului abandonează Rusia și vastele sale rezerve de energie, este evident că harta geopolitică – și geoeconomică – a fost redesenată.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *