Prima excursie cu cortul a Victoriei a fost un succes. SURSA FOTO: Arhiva personala
Nomazii ăștia ai mei, fiică-mea și ginere-meu, visau de când s-a născut Victoria la ziua în care vor merge cu ea, cu cortul. Uite că a venit și ziua aia, că acum e destul de mare, are doi ani și patru luni. Și e destul de „umblată”, cam știu cum se comportă în deplasare.
Inițial au avut în plan să meargă la munte, dar s-au răzgândit din cauza urșilor și au reconfigurat traseul. Au zis că e bine și mai la deal, așa… Să zic drept, mie nu prea mi-a picat bine că merg cu copilul la cort. Că nu are toate condițiile. Că nu o să doarmă bine. Că nu o să mănânce ce trebuie, mâncare găită, ciorbă, cum e ea obișnuită acasă. Că o să fie dificil cu spălatul. Că mișună insectele pe-acolo prin natură. Că mi-e frică să nu muște copilul sau câinele vreo căpușă. Bașca auzisem că din cauza temperaturilor ăstora de iad, au început să-și facă șerpii de cap și să apară pe-te-miri-unde și să atace, înnebuniți și ei de caniculă. Dar toate motivele pe care le-am găsit eu pentru a-mi susține cauza, cel mai probabil vin din faptul că spiritul și fizicul meu resping cu toată puterea genul ăsta de turism, cu cortul.
„Relax, maică, avem di tăti!”
La fiecare argument contra pe care îl aduceam, ei veneau cu soluții. Vor dormi la fel de bine ca acasă, pentru că au saltele gonflabile. Fetei îi vor lua și ciorbă congelată, numai să tac din gură. Și oricum nu va mânca numai „uscături” pentru că se va găti la ceaun, pe pirostrii. Mi-au zis să nu îmi fac griji, că nu se duc nici în preerie, nici în deșertul Gobi, și că locul unde vor campa are proprietari. Iar proprietarii le asigură, oricum, acces la grup sanitar și frigider. Adică sunt condiții, nu e ca și cum…
Cu spălatul oricum n-ar fi fost nicio problemă, pentru că au cumpărat, pentru orice eventualitate, un duș portabil. O manțocărie care se montează și are atașat un burduf în care se pune apă și se încălzește la soare. Și de insecte să nu îmi fac griji, pentru că au un întreg arsenal de „fumigenene”, spray-uri și substanțe repelente, pentru toate speciile de orocotile care or mișuna pe pământ sau în aer.
De toate au luat, numai de bețele de cort au uitat…
Socoteala lor era să stea de vineri până luni seară. Au încărcat biata mașină cu cort, saltele, scaune, ceaun, veselă, oliță, jucării, produse de igienă, trusă de prim ajutor cu medicamente, conserve și castroane pentru câine, apă, merinde și haine. Multe haine. Nu atât pentru ei cât pentru fată, că aia nu suportă să stea cu ele murdare pe ea. (Ehe, și ce s-a mai suportat în excursia asta! S-a întors chiar și cu manichiură franțuzească, dar cu negru, la mâini și la picioare!)
Articolul poate fi citit în întregime pe www.totuldespremame.ro
