De ce au succes oamenii de știință din Germania sau hackerii și câinii guvernului din Taiwan în lupta cu conspirațiile despre COVID-19 – International

​Pentru a-și convinge cetățenii să poarte mască și să nu creadă în conspirațiile despre COVID-19, guvernele din lume au aplicat strategii diferite, adaptate propriilor culturi. În Germania funcționează încrederea în știință și în autorități, în Spania regulile dure, iar în Taiwan umorul face minuni. Totuși, există peste tot probleme cu respectarea regulilor.

În cartea “Testul psihopatului”, jurnalistul britanic Jon Ronson povestește la un moment dat despre cazul unei victime a atentatului terorist de la metroul londonez din 2005. În Marea Britanie apăruse atunci o teorie a conspirației că respectivul atac, soldat cu 38 de morți și foarte mulți răniți, nu ar fi avut de fapt loc, ar fi fost inventat de autorități pentru a avea un pretext să sporească măsurile de supraveghere a populației.

Enervată de această minciună, una dintre femeile rănite în metrou s-a dus la o dezbatere a conspiraționiștilor: “Cum este posibil să spuneți că atentatul nu a existat când eu însămi am fost acolo și am fost rănită?” Ce au răspuns aceștia? “Nu te credem, ești plătită de guvern să vii aici să ne strici întrunirea!”

Episodul de mai sus amintește într-o bună măsură de cazul de acum din România al Andreei Esca care a povestit într-un interviu prin ce a trecut după ce s-a infectat cu coronavirus. Foarte mulți români au acuzat-o apoi că a fost plătită de OMS (sau de oculta mondială) să mintă pentru a propaga “această imensă conspirație planetară” care este pandemia de COVID-19.

Conspirații nu sunt doar în România. Peste tot în lume, există oameni care preferă să se întoarcă cu spatele la evidențe și să creadă lucruri imposibil de demonstrat.

Iar referitor la întrebarea pe care am văzut-o cu toții rostogolită pe Facebook în ultimele luni, “Tu cunoști pe cineva cu COVID-19?”, mulți jurnaliști sau reprezentanți ai autorităților, de bună credință, au încercat să răspundă cu argumente logice: “E puțin probabil să cunoști pe cineva cu COVID-19 în condițiile în care numărul cazurilor înregistrate până acum reprezintă mai puțin de 0,X % din populația totală a României.”

Credeți că dacă persoanele respective vor ajunge să cunoască pe cineva infectat își vor schimba opinia? Exemplele de mai sus arată exact contrariul. Dacă sunt oameni convinși că o vedetă cu credibilitate, precum Andreea Esca, a fost plătită de oculta mondială să mintă că a suferit de o boală gravă, nu e nicio garanție că-și vor schimba părerea după ce vor afla că vărul Costică suferă de aceeași boală. Pe el de ce nu l-ar fi plătit oculta mondială să mintă?

Efectul răspândirii conspirațiilor legate de coronavirus este, din păcate, mult mai ușor de cuantificat decât în cazul atentatelor teroriste, din primul exemplu. Cu cât sunt mai mulți oameni care nu cred în virus cu atât crește probabilitatea ca aceștia să nu respecte regulile de siguranță și, implicit, să crească numărul de cazuri.

Iar dacă suntem de acord că nu poți convinge pe toată lumea de existența unei pandemii cu un virus mortal, chiar și când spitalele sunt pline, atunci singura soluție ar fi să reduci numărul celor care nu cred în existența lui.

În România avem un sondaj făcut de IRES din luna mai care arată că jumătate dintre cetățeni cred că virusul este mai puțin periculos “decât se crede” și tot 50% care sunt convinși că statul a ascuns informații importante în această criză. La nivel european, datele diferă de la țară la țară, cu o încredere mai mare atât în autorități cât și în experți, în state precum Danemarca, Suedia sau Germania și o încredere mai mică în Spania sau Franța, potrivit unui sondaj făcut de European Council of Foreign Relations.

Ce fac statele din toată lumea pentru a-și convinge cetățenii să respecte măsurile de siguranță și să nu mai creadă în teoriile conspirației?

În România se poate observa că discursul se radicalizează pe măsură ce crește numărul de îmbolnăviri. În prima zi în care România a anunțat depășirea a 1000 de cazuri în 24 de ore, l-am văzut pe ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, spunând că “am ajuns ciuma Europei pentru că nu respectăm regulile”, cu trimitere la o acuzație a PSD-ului.

Este doar una dintre declarațiile radicale ale autorităților din România, pe lângă alte gafe de comunicare care nu au făcut decât să dea apă la moară celor care deja nu aveau încredere în autorități. Iar pe lângă declarațiile guvernanților avem și un război politic, în apropierea alegerilor. Război politic care, uneori, pare mai important decât lupta cu pandemia. Rezultatele sunt cele care se văd.

Nu e reportaj făcut de televiziuni la mare care să nu arate lipsa distanțării fizice dintre oameni sau lipsa măsurilor de protecție. Plus vedem oameni care declară senini că ei nu cred în coronavirus sau că “la mijloc este un joc politic”. Aceasta nu este însă o problemă doar în România. Există în toată lumea strategii pentru a combate dezinformarea și pentru a convinge oamenii să respecte totuși regulile.

Dar aceste strategii diferă de la țară la țară, iar reacțiilor oamenilor sunt diferite. Să luăm câteva exemple.

Germania și încrederea în oamenii de știință (inclusiv în Angela Merkel)

La o populație de 83 de milioane de locuitori, Germania a înregistrat 200 de mii de cazuri de COVID-19 și 9 mii de morți. Germania este considerată însă o țară care s-a descurcat mai mult decât onorabil în fața pandemiei. În ceea ce privește respectarea regulilor de siguranță, de exemplu purtarea măștii în spațiile publice, lucrurile stau în felul următor: potrivit unui sondaj publicat de New York Times, 63% dintre germani au declarat că poartă mască întotdeauna când ies din casă și doar 6% au declarat că nu poartă niciodată.

Un nivel de conformare la reguli destul de ridicat care, mai mult, arată și cum se raportează cetățenii la autorități și la experți.

Într-un articol cu titlul “Germany’s coronavirus response is a master class in science communication“, CNBS explică cum a gestionat această țară provocările generate de coronavirus. Potrivit experților citați în articol, unul din atuurile Germanie a fost chiar cancelarul Angela Merkel, ea însăși om de știință, care a comunicat cu obiectivitate date și informații certe, bazate întotdeauna pe rezultatele unor cercetări.

Poți s-o placi sau nu din punct de vedere politic, Merkel și-a creat însă un brand prin “obiectivitate”, scriu autorii articolului. Cu alte cuvinte, cancelarul nu se ascunde după realitate, indiferent cât ar fi aceasta de neplăcută urechilor publicului. Un alt element important în Germania îl reprezintă încrederea foarte răspândită în știință. Un expert virusolog, Christian Drosten, a ținut în această perioadă un podcast în care a reușit să explice cu succes efectele virusului într-un limbaj foarte accesibil, care a adunat milioane de followeri (ca o paranteză, în România nu pot râvni la astfel de audiențe decât vedete precum Chello. În niciun caz un podcast de știință).

În Germania s-a mai făcut educație privind pandemia și în emisiuni tv pentru tineri precum “Die Sendung mit der Maus”, mai scrie CNBS.

Și dacă tot vorbim despre încrederea în autorități, atunci când Germania a lansat o aplicație pentru contact tracing, Corona-Warn-App, nu mai puțin de 15 milioane de cetățeni și-au descărcat-o. Astfel, 500 de persoane care au fost testate pozitiv au notificat și pe alții că ar putea fi expuși riscului îmbolnăvirii.

Ar fi cu adevărat interesant de aflat ce s-ar întâmpla dacă o astfel de aplicație ar fi în acest moment disponibilă în România. Câți dintre români ar fi dispuși să o folosească pentru a-i preveni pe alții de un potențial risc de îmbolnăvire?

Și în Germania există conspirații și oameni care nu cred în periculozitatea virusului. Dar, aceștia nu sunt relevanți.

“Vecinul meu de la parter nu crede în virus. Nu l-am văzut însă fără mască atunci când iese din casă. Nemții respectă regulile pentru că altfel primesc amendă. Nu există să vezi oameni fără mască în magazine și spații închise. Îi vezi apoi la ieșire din magazin cum își scot masca și o aruncă cu scârbă la coșul de gunoi. Amenda e de 150 de euro, dar cred că diferă de la un land la altul. Oamenii de aici sunt deranjați că pandemia i-a scos din confortul lor, cinci zile de muncă și două zile de relaxare, dar se conformează regulilor”, mi-a explicat, de la firul ierbii, Petru, un român stabilit în Germania.

În ceea ce privește nerespectarea regulilor există însă suficiente dovezi că nici în Germania lucrurile nu sunt perfecte. De exemplu, așa-numitele “corona party” în aer liber și care de multe ori se lasă cu arestări.

SUA. “Nu am văzut ca lumea să spună că Tom Hanks a fost plătit să declare că are Covid”

O altă țară care se confruntă atât cu indisciplina locuitorilor cât și cu răspândirea conspirațiilor de tot felul este SUA, unde un rol important în această privință l-a avut chiar președintele Donald Trump. Statele Unite sunt lovite grav de pandemie cu 4 milioane de cazuri și 145 de mii de morți.

Cu toate acestea însă, sondajele arată că gradul de conformare al americanilor la reguli este totuși destul de mare. Mai mare decât în multe alte țări mai puțin afectate de pandemie. Evident, cu niște diferențe considerabile între americanii din statele din sud și cele din nord.

Același sondaj publicat de NYT arată că 59 % dintre americani poartă întotdeauna mască atunci când ies din casă și doar 14 % spun că nu poartă niciodată.

“La început purtau foarte puțini oameni mască în spații publice, apoi, după ce a început să crească numărul de cazuri în statele vecine, toată lumea a început să poarte. Cred că a fost și aici o greșeală de comunicare pentru că li s-a spus oamenilor să poarte mască pentru a-i proteja pe alții, iar asta într-o cultură individualistă”, spune Adriana din Philadelphia.

America e plină de conspirații legate de epidemia de coronavirus. “Pe de altă parte, nu am văzut ca lumea să spună că Tom Hanks a mințit și a fost plătit să declare că s-a îmbolnăvit de Covid, cum am văzut în cazul Andreei Esca. Poate printr-un colț al internetului există și o conspirație despre Tom Hanks, dar sigur nu este larg răspândită”, mai spune Adriana.

Spania. Neîncrederea în autorități merge mână în mână cu nerespectarea regulilor

Spania este una dintre țările în care locuitorii au un nivel scăzut de încredere în răspunsul autorităților la pandemie. Motivele nu sunt greu de înțeles, în condițiile în care această țară a înregistrat peste 260 de mii de cazuri de infectări și 28 de mii de decese.

Pe de altă parte, 84% dintre spanioli spun că nu ies din casă fără mască, asta însă după ce în multe regiuni a fost introdusă obligativitatea acestei măsuri de siguranță chiar și în aer liber. În Spania, neîncrederea în autorități a mers mână în mână cu nerespectarea regulilor.

“La noi în zonă au fost niște petreceri pe plajă și s-a răspândit virusul, se zice că a fost adus de turiști din Madrid și din alte regiuni mult mai afectate. De duminică s-a introdus obligația să se poarte mască și în spații deschise. În oraș, oamenii în general purtau mască, sunt mai în vârstă respectă regulile și, să spun sincer, nu prea am auzit oameni în jurul meu care să nu creadă în coronavirus. Or fi dar nu-i cunosc eu”, îmi spune Valentina care locuiește în orășelul Lalin din Galicia.

În ceea ce privește educația cetățenilor pentru a respecta regulile, Valentina spune că există numeroase campanii pe tv cu reguli despre cum să te speli pe mâini și despre purtarea măștii: “Vedetele apar cu măști în studiouri, sunt chestii de bun-simț, nu e ceva agresiv”.

“100 de euro este amenda pentru nepurtarea măștii, știu că a fost amendat cineva de la mine de pe stradă”, mi-a mai spus Valentina.

Taiwan și metoda “humor over rumor”

Ca să încheiem exemplele despre lupta autorităților cu nerespectarea regulilor și cu conspirațiile despre COVID-19 într-o notă inedită ar trebui să ne uităm și la cazul Taiwanului. Această țară este un model de succes, greu de egalat, în lupta cu pandemia: 455 de cazuri și șapte morți. Practic, s-ar putea spune că pandemia nu a existat cu adevărat în Taiwan.

Sigur că mulți ar putea afirma că nu există totuși nicio legătură între vestici și asiatici în ceea ce privește felul în care oamenii conștientizează respectarea regulilor. Într-o țară precum Taiwan, purtarea măștii pe stradă este ceva la fel de obișnuit precum mersul cu bicicleta în Olanda. Asta pe lângă faptul că autoritățile au reacționat rapid și eficient în această pandemie.

Dar merită menționat însă și modul în care taiwanezii au ales să lupte împotriva conspirațiilor. Pentru că au existat și acolo suficiente conspirații legate de COVID-19. Strategia adoptată în Taiwan s-a numit “humor over rumor”, adică tratarea cu umor a teoriilor conspirației.

De acest lucru se ocupă chiar ministrul tehnologiei din această țară, Audrey Tang, cu o întreagă echipă de “civic hackers”. În termen de două ore de la apariția unei dezinformări pe rețelele sociale, echipa lui Tang trebuie să găsească un “antidot” amuzant, meme sau glume, care să fie cel puțin la fel de “share-uibil” precum conspirația.

De exemplu, când a apărut informația că Taiwanul va rămâne fără hârtie igienă în pandemie pentru că fabricile respective erau ocupate cu confecționarea măștilor, echipa lui Tang a scos o memă în care apărea chiar primul ministru al țării cu mesajul “avem doar o pereche de fese” însoțit de un grafic care demonstra că producția de hârtie igienică a țării este în siguranță.

În momentul în care au apărut informații pe internet că unii băieți au fost hărțuiți la școală pentru că au venit cu măști roz (pentru că din acelea se găseau pe piață), membrii grupului guvernamental anti-pandemie au apărut la o conferință de presă purtând măști chirurgicale de culoare roz.

Iar tot ca un exemplu privind modul de comunicare oficial al guvernului din Taiwan trebuie să mai amintim că ministrul sănătății a găsit o modalitate inedită de a explica cum e cu distanțarea fizică între oameni, astfel încât regulile să fie reținute de toată lumea. A folosit imaginea unui câine: trei lungimi de câine pentru când ești în interior și două lungimi de câine când ești în aer liber.

Cu așa metode de comunicare, parcă e mai ușor de trecut o pandemie de coronavirus.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *