Condițiile impuse de Donald Trump au fost tratate pe larg în principalele publicații europene. Dacă prevederi precum cedarea de teritorii sunt văzute de unele voci drept „o trădare” a ucrainenilor care luptă de 4 ani, altele subliniază că „Ucraina nu mai poate câștiga pe front”, astfel că un acord este de neevitat, chiar dacă poate conține „concesii dureroase”.
- Acest articol este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public.
Planul în 28 de puncte care a fost publicat săptămâna trecută conține multe din solicitările Rusiei și au provocat revoltă în Europa care cere ca nicio decizie să nu se ia în lipsa Ucrainei.
Dacă inițial Trump a abordat un ton imperativ cerându-i lui Zelenski un răspuns rapid, negociatorii americani și ucraineni au elaborat duminică și luni un „cadru de pace revizuit” și intenționează să continue negocierile pentru un plan de încheiere a războiului în zilele următoare, potrivit unei declarații comune.
„Rușine și trădare”. Comparația cu Acordul de la Munchen
„Este o repetiție a actului rușinos care a avut loc când aveam doi ani – Munchen”, scrie actorul și regizorul Stanislaw Brejdygant într-o opinie publicată în ziarul polonez Gazeta Wyborcza. Prin Acordul de la Munchen din septembrie 1938, Marea Britanie și Franța au acceptat cererea lui Hitler de a anexa regiunea sudetă de la Cehoslovacia, în schimbul garanțiilor Germaniei că nu va anexa alte teritorii. Acest acord a fost încălcat de naziști în martie 1939 când au ocupat Cehia.
Brejdygant este cunoscut, printre altele, pentru rolul jucat în „Lista lui Schindler”, un film multipremiat din 1993 despre Oskar Schindler, un afacerist german care salvează viața a peste o mie de evrei de origine poloneză în timpul Holocaustului.
„Rușine și trădare” este intitulată opinia semnată de Brejdygant în Gazeta Wyborcza. „Președintele Trump și administrația sa invită la masa negocierilor, oferind de la bun început toate concesii posibile și onorând un om care este deja un criminal. Așadar, Munchenul acela, comparativ cu cel propus de Donald Trump, este o greșeală nevinovată. Pentru că de data aceasta este o acceptare a crimei”, scrie regizorul polonez.
El îl citează pe fostul premier britanic Winston Churchill care a spus despre Acordul de la Munchen – „Ai vrut să eviți războiul, dar vei avea parte atât de război, cât și de rușine.”
„La urma urmei, Trump, formulând „propuneri de pace” ca și cum ar fi dictate de Moscova, este îndrăzneț – și asta e puțin spus – practic îl invită pe Putin: Fă ce vrei. Mergi spre vest”, consideră Brejdygant.
„Încurajarea unei probabile a doua invazii”. Cum e comentat planul din România
„Pentru România, un astfel de plan e dezastruos, cu implicații potențial fatale pe termen mediu și lung”, a declarat Marius Ghincea, cercetător la universitatea elvețiană ETH Zurich într-un interviu publicat de HotNews.
În cazul României, cercetătorul afirmă că planul „creează dileme strategice cu privire la securitatea din Marea Neagră, mai ales cele legate de extragerea de resurse din hidrocarburi, direct conectate cu securitatea energetică a României”.
„A accepta termenii stabiliţi de Rusia ar însemna nu doar sacrificarea Ucrainei, ci şi încurajarea unei probabile a doua invazii. Pacea impusă de Rusia ar aduce Moscovei ceea ce ea nu poate obţine pe câmpul de luptă: victoria”, scrie și profesorul Ioan Stanomir într-o opinie publicată de HotNews.
Profesor la Facultatea de Științe Politice de la Universitatea București, el ridică întrebarea: „Va fi Ucraina de după încetarea focului un stat capabil să se apere sau o naţiune destinată unei dispariţii inevitabile?” sau „Va fi ea Coreea de Sud sau Vietnamul de Sud?”
„Evocarea cazurilor coreean şi vietnamez este o manieră, dramatică de a ilustra drumurile pe care o posibilă încetare a focului le poate lua. O zonă de demarcaţie, pe model coreean, poate fi o soluţie, cu condiţia ca viabilitatea Ucrainei să fie asigurată prin garanţii ferme. Abandonarea nu poate avea alt efect decât repetarea tragediei Vietnamului de Sud, atacat şi lichidat după semnarea unei păci înşelătoare.
Noul plan de pace al administrației Trump pentru Ucraina poate fi doar „o bază de plecare, însă nu mai mult”, spune și istoricul Armand Goșu, specialist al spațiului ex-sovietic, într-un interviu pentru Contributors publicat de HotNews. „Citiți cu atenție, comparat cu ce s-a negociat până acum la Istanbul, textul propus de americani e un mare pas înainte”, consideră istoricul, care precizează însă că varianta inițială este inacceptabilă.
„Trianonul Ucrainei”
Dacă actualul plan de pace va încheia războiul atunci Ucraina și europenii vor suferi „o înfrângere strategică”, scrie jurnalistul Riba Istvan în publicația maghiară HVG într-un articol intitulat „Pacea, stilul Orban. Trianonul Ucrainei”.
Tratatul de la Trianon la care face referire autorul este un tratat de pace semnat la 4 iunie 1920 între Puterile Aliate victorioase în Primul Război Mondial și Ungaria, stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Prin acest acord, Ungaria a cedat teritorii mari, iar granițele României au fost recunoscute oficial, incluzând Transilvania, Banatul și Bucovina.
„Viktor Orbán poate să-și frece mâinile de satisfacție. Statele Unite au elaborat un plan de pace care, în aproape toate punctele, consolidează politica anterioară a prim-ministrului maghiar cu privire la războiul ruso-ucrainean”, remarcă jurnalistul HVG cu referire la numeroasele declarații publice în care Orban invita la concesii din partea Kievului pentru încheierea rapidă a războiului.
„Poziția «pro-pace» a lui Orban nu a însemnat, în realitate, altceva decât capitularea cât mai rapidă a Ucrainei”, subliniază Riba Istvan.
„De la început, poziția lui Orban a fost că acesta este un război prin intermediari între America și Rusia – și dacă acest plan de pace va fi adoptat, el va avea dreptate. Întregul acord a fost negociat de americani și ruși, fără implicarea puterilor europene sau a ucrainenilor”.
„Licărire de speranță”
„Planul lui Trump pentru Ucraina este atât o catastrofă cât și o licărire de speranță”, scrie Eric Frey, editor Der Standard, într-o opinie semnată în publicația austriacă.
Apariția acestui plan în 28 de puncte întocmit de SUA și Rusia este văzut de editorul Der Standard drept o continuare de vești proaste pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după pierderile de pe front și scandalul major de corupție care vizează un fost apropiat al liderului ucrainean și doi miniștri.
„Nu este clar de ce Donald Trump dorește să acționeze din nou ca complice al Kremlinului, așa cum a făcut-o la summitul din Alaska. Se pare că dorește pur și simplu să joace din nou rolul de pacificator după succesul aparent al planului pentru Gaza, în speranța de a-și asigura un premiu Nobel”, scrie editorul Der Standard.
Cedarea controlului asupra zonelor din Donbas aflate încă sub controlul armatei ucrainene este prevederea din plan care i-a atras atenția jurnalistului.
„Nicio garanție de securitate din partea SUA – cu siguranță nu una din partea administrației Trump – nu poate înlocui fortificațiile care stau în calea avansării rusești în provincia Donetsk de vest, chiar dacă orașul disputat Pokrovsk va cădea în curând. Nicio țară aflată în război nu poate renunța la avantajele militare fără luptă – aceasta este o lecție învățată din Acordul de la München, care în 1938 a marcat sfârșitul Cehoslovaciei”, spune Eric Frey.
Dincolo de condițiile nefavorabile Ucrainei, realitatea de pe front arată că Rusia se află într-o poziție mai bună.
„Ucraina nu are nicio șansă să câștige războiul pe front”
„În situația actuală, Ucraina nu are nicio șansă să câștige războiul pe câmpul de luptă. Rusia este mult mai bine echipată pentru un război de uzură care poate dura ani de zile, iar Putin este pregătit pentru asta. Nici sancțiunile, nici pierderile îngrozitoare de pe câmpul de luptă nu îl vor descuraja”, subliniază editorul Der Standard.
Prin urmare, Volodimir Zelenski are nevoie de o soluție negociată întrucât forța trupelor care sunt deja epuizate scade, iar populația civilă suferă ca urmare a atacurilor aeriene ruse. „Întrebarea crucială este dacă este posibil un compromis care să-i permită lui Putin să-și salveze prestigiul, păstrând în același timp Ucraina ca stat viabil și integrat în Europa”, consideră Frey.
Publicație din Grecia: „Lord Haosului Trump vine să spună «Game over» lui Zelenski”
Jurnalistul Efsyn George Tsiaras susține, într-o opinie, că planul de pace al lui Trump este valid și că, în afară de Ucraina, cei care se opun categoric sunt „cei trei co-lideri ai „Partidului Războiului” european – Starmer, Macron și Merz”. Conform comentariului jurnalistului, „aceștia caută cu disperare modalități de a prelungi conflictul mortal, pe care îl identifică cu supraviețuirea lor politică și economică”.
„Lord Haosului Trump vine să spună, pentru ultima oară, «Game over» lui Zelenski și europenilor nechibzuiți, în timp ce armata ucraineană se prăbușește pe fronturile din Donbas și mirosul scandalurilor de corupție sufocă Kievul”, consideră jurnalistul.
„Toate cele trei gărzi de corp ale războiului au intrat în panică și au reluat teleconferințele și elaborarea de planuri alternative, în timp ce pe piețele bursiere acțiunile Rheinmetall, Dassault și ale altor industrii de război europene au scăzut brusc. Va reuși «Partidul Războiului», al cărui sediu real rămâne în SUA, să saboteze și acest efort de pace? Vom vedea”, conchide comentatorul de la Efsyn.
„Ucraina are nevoie de pace, nu de circul lui Trump”
„Donald Trump a transformat sfârșitul unui război tragic într-un alt spectacol haotic al său”, relatează jurnalistul Ramon Gonzalez Ferriz într-un articol publicat în El Confidencial.
Publicația spaniolă face o trecere în revistă a principalelor prevederi din forma inițială a proiectului de pace. „Acest punct de plecare al SUA și Rusiei nu a fost doar o insultă la adresa ucrainenilor care au petrecut patru ani apărând suveranitatea țării lor, ci a fost pur și simplu grotesc. Atât de mult încât, în weekend, Trump a recunoscut că este dispus să îl schimbe”.
El Confidencial amintește că din partea Europei negocierile sunt conduse de Franța, Germania și Marea Britanie, în afara UE. „Mulți îi critică pentru că continuă să-l curteze pe Trump pentru a evita pe cât posibil unul dintre accesele sale frecvente de furie”, consideră El Confidencial.
Negocierile vin într-un moment de slăbiciune pentru Ucraina, care este lovită de un scandal de corupție la vârful administrației Zelenski și care are dificultăți în a înrola noi soldați pentru front, amintește publicația.
„Negocierile pentru încheierea unui război sunt întotdeauna teribile. Ele conțin întotdeauna elemente dramatice. Și știm cu toții că Ucraina va trebui să facă concesii dureroase. Dar acestea nu ar trebui să fie un circ guvernat de schimbările de dispoziție ale lui Trump”, conchide El Confidencial.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
