De la București la Sofia și Madrid, magazinele de stat reapar ca soluție magică ori de câte ori prețurile cresc și presiunea populistă se intensifică. Ele promit echitate, suveranitate și protecția fermierilor locali. Dar aproape nicăieri nu trec testul pieței.
- Aproape de finalul lunii noiembrie 2025, un fost ministru de finanțe din România, Eugen Teodorovici, acum membru într-un partid care promite „suveranitate alimentară”, a spus că „e timpul să se facă patru mall-uri țărănești”, deținute de Primăria Bucureștiului. Dar ce s-a întâmplat cu marile magazine de stat care dominau acum 40 de ani orașele din Europa de Est?
- Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Articolul a fost scris de Dan Popa (HotNews – România), alături de Lola García-Ajofrín (El Confidencial – Spania), Dragomir Nikolov (Mediapol – Bulgaria), Michał Kokot ( Gazeta Wyborcza- Polonia).
- Alătură-te cititorilor din toată Europa care ne ajută să conturăm reportaje transfrontaliere mai conectate pe probleme europene. Completează sondajul de la finalul articolului.
Plasat în apropierea „kilometrului zero” al Bucureștiului, magazinul Unirea a reprezentat în comunism unul dintre puținele locuri din capitala României unde se puteau găsi, cât de cât, niciodată însă pe potriva cererii, îmbrăcăminte sau hrană.La primii ani după căderea comunismului, în decembrie 1989, parterul lui a primit un magazin McDonald’s. Apoi a venit și rivalul KFC, ca o luptă a simbolurilor competiției dezirabilului ideal capitalist.
| Dreamstime.com
Unirea a primit numele pompos de Unirea Shopping Center. El a fost transformat într-un „mall” împărțit în sectoare, mai degrabă meschine, un amestec de mărfuri orientale și branduri autentice.
Deși plasat pe un teren de 16.000 de metri pătrați, ”probabil cel mai scump spațiu imobiliar din București”, și având aproape 45.000 utili pentru shopping, Unirea a decăzut.
Renașterea unei legende
Numele Unirea a sedus atât de mult, încât atunci când, în decembrie 2018, România a lansat„Casa de Comerț Agroalimentar” de stat, inițiativa a preluat brandul generic Unirea. Proiectul s-a numit „Casa de Comerț Agroalimentar Unirea”.
Fără legătură fizică cu magazinul din centrul orașului, planul în sine părea ambițios: un lanț de magazine sprijinit de stat care să conecteze micii fermieri direct cu consumatorii, eliminând intermediarii și oferind alimente la prețuri corecte.
Era o idee cu miză dublă — socială și economică. Într-o țară în care 70% din produsele procesate sunt importate, Unirea trebuia să devină un instrument de redresare a balanței comerciale și de sprijin real pentru producătorii locali.
De la speranță la ruine instituționale
Astăzi, compania mai are doar doi angajați. Magazinele s-au închis. Consiliul de administrație are 3 posturi neocupate.
Iar în octombrie 2024, procurorii anticorupție ai DNA au efectuat percheziții la 60 de adrese din 12 județe, într-un dosar privind fraude de aproape 8 milioane de euro.
Conceptul original era logic: construirea unei rețele de centre de colectare și procesare, care să ofere fermierilor putere de negociere și acces la piețe mari. Magazinele proprii urmau să vândă produse românești sub un brand comun, iar fermierii să primească o parte mai mare din prețul final.
Dar execuția a eșuat complet. Contracte fictive, bunuri nelivrate, creanțe neîncasate de peste 50 milioane lei. Magazinul Brânzăria! din Sibiu s-a închis, iar parteneriatul cu Doraly a fost reziliat.
Fosta directoare generală, Mariana Cotoi, a fost arestată pentru abuz în serviciu, fiind acuzată de favorizarea anumitor firme și deturnare de fonduri.
O companie doar pe hârtie
Bugetul pentru 2025 prevede venituri de 6,8 milioane lei și cheltuieli de 5,1 milioane lei — cifre ce reflectă mai degrabă o supraviețuire administrativă decât o strategie de relansare.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, afirmă că nu va desființa Casa Unirea, ci o va „reprofila” prin dezvoltarea de centre pentru fructe și legume finanțate prin programul Investalim.
Bulgaria: „Magazinul pentru oameni”
În Sofia, guvernul a promis lansarea a 50 de magazine alimentare de stat până la Crăciunul 2025, operate de compania nou-înființată Store for the People (Magazin za horata).
Inițiativa — asociată cu politicianul Delyan Peevski, sancționat de SUA sub Legea Magnitsky — prevede vânzarea de produse locale cu un adaos fix de 10%.
„Nicio țară din UE nu a reușit să scadă prețurile prin magazine de stat. Este teatru politic, nu reformă de piață”, a declarat economistul Martin Dimitrov pentru Mediapool.bg.
Verificările presei bulgare arată că nicio procedură de achiziție nu a fost inițiată până acum, deși promisiunea oficială este ca primele magazine să fie deschise „înainte de Revelionul”, granița către noul an 2026.
Spania: „Precios Justos” – visul supermarketului de stat
În 2023, liderii partidului de stânga Podemos au propus crearea unui lanț de supermarketuri de stat numit Precios Justos („Prețuri corecte”), menit să combată ceea ce numeau „oligopolul alimentar”.
Planul prevedea 1.000 de magazine și 50.000 de locuri de muncă, după cum declara ministra Ione Belarra, citată de Europa Press.
Însă proiectul a fost respins rapid. Directorul general al Asociației Fabricanților și Distribuitorilor (AECOC), José María Bonmatí, a spus pentru Agencia EFE că „marjele de profit sunt de doar 2%”, iar 95% din creșterea costurilor este cauzată de factori globali precum energia și seceta.
Guvernul spaniol nu a dus inițiativa mai departe.
Polonia: între ideologie și pragmatism
În Polonia, ideea unui lanț alimentar de stat reapare constant. În 2020, ministrul adjunct Artur Soboń propunea ca Krajowa Grupa Spożywcza (KGS), un conglomerat agroalimentar controlat de stat, să dezvolte o rețea de magazine locale.
În 2024, KGS a avut o cifră de afaceri de 5,4 miliarde zloți (1,25 miliarde euro) și un profit de 318 milioane zloți (74 milioane euro).
În octombrie 2025, fostul ministru Marek Sawicki a sugerat chiar ca statul să cumpere lanțul Carrefour, care se retrage din Polonia — o tranzacție estimată la 1,86 miliarde euro.
Dar guvernul nu a confirmat niciodată interesul pentru acest subiect
„Fără capital suplimentar de la Trezorerie, asta e doar o fantezie”, a recunoscut Sawicki pentru Gazeta Wyborcza.
Alătură-te cititorilor din toată Europa care ne ajută să conturăm reportaje mai conectate transfrontaliere pe probleme europene prin completarea sondajului de mai jos.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
