Din primăvară până-n toamnă, pandemia a dus la creșterea de 4 ori a românilor descurajați în a-și găsi un job – Finante & Banci

​Corina Sburlescu a terminat facultatea în 2019. Întrucât situația financiară a părinților în permitea, ea a decis ca înainte să intre în ”câmpul muncii”, să mai petreacă un an. Că pe urmă ”te muncesc ăia de nici concediul n-o să-ți fie suficient ca să-ți revii”, i-a spus mămica. De la începutul lunii ianuarie, Corina a început să trimită CV-uri. A dat ”send” la vreo 40 de asemenea emailuri. Nu a primit nici măcar un răspuns. Din martie, de când a izbucnit pandemia lucrurile s-au înrăutățit și mai tare. Când cineva nu îți răspunde printr-un refuz, parcă mai e loc de speranță. Dar când primești emailuri în care ți se spune că în în această perioadă firma nu face angajări și să revii peste un an, parcă ți se taie apetitul de a mai căuta. Corina Sburlescu este unul din tinerii descurajați să muncească, al căror număr a crescut în toamna trecută de peste 4 ori, potrivit datelor oficiale.

Vezi mai jos evoluția persoanelor de 15-24 de ani descurajate în a găsi un loc de muncă:

Ca număr total de ”descurașați”, dacă în primăvara lui 2020 erau sub 20.000 de români, în toamna aceluiași an numărul lor depășea 50.000

Dealtfel, din totalul românilor care aveau un job, peste 20% lucrau în sectorul agricol, 30% în industrie sau construcţii şi 50% în servicii.

Anul pandemic a tăiat cele mai multe joburi în industria prelucrătoare (-101.900 joburi) şi în agriculturǎ, silviculturǎ şi pescuit (-96.500 persoane), dar a crescut în același timp numărul de locuri de muncă în comerţ (+38.700 joburi) şi construcții (+22.100 joburi).

Rata şomajului a fost de 5,0%, în creştere față de anul precedent (3,9% în 2019). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,6 puncte procentuale (5,3% la bărbaţi faţă de 4,7% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 1,4 puncte procentuale (5,8% în rural faţă de 4,4% în urban).

Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (17,3%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 8,1%, respectiv 5,1%. Rata şomajului a fost de doar 2,2% în cazul persoanelor cu studii superioare.

Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 1,5%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 29,9%.

Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 8,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 47,2%.

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2020, au lucrat cu program parţial 581.000 de persoane (6,8%), cu precizarea că cei maui mulți lucrau în sectorul agricol (83,4%).

În anul 2020, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,5 ore pe săptămână; 148 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 13,8 ore pe săptămână, mai arată datele INS publicate marți.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *