Dosarul filării unor ziariști și procurori, deschis de Bogdan Pârlog, merge la DIICOT / Decizia, în ziua în care Scutea și Licu fuseseră citați ca martori – Esential

Procurorul Bogdan Pîrlog a rămas fără dosarul în care ancheta filarea unor ziariști și procurori, după ce conducerea Parchetului General a decis să trimită dosarul la DIICOT, care invocase un conflict pozitiv de competenţă.

De notat că decizia a venit în dimineața zilei în care Bogdan Pîrlog – cel care s-a autosesizat în dosarul 10 August – îi citase pentru audieri în acest dosar, în calitate de martori, pe procurorul general Gabriela Scutea și pe prim-adjunctul acesteia, Bogdan Licu, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare.

DIICOT a invocat un conflict pozitiv de competență după ce procurorul Horațiu Radu – una dintre persoanele filate – reclamase la această direcție fapte de competența DIICOT.

Decizia privind stabilirea de soluționare a cauzei în favoarea DIICOT este semnată de adjunctul procurorului general Maria-Magdalena Militaru.

Cum a apărut acest dosar:

În 21 februarie, România TV, post de televiziune controlat de fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă, a difuzat imagini cu Horațiu Radu, pe atunci procurorul șef adjunct al procurorului general, judecătorul Răzvan Păştilă şi jurnaliştii Alex Costache şi Cosmin Savu. Ei au fost filmați într-un restaurant din Capitală, iar imaginile au fost preluate de Gândul şi de Evenimentul Zilei, fiind prezentate ca fiind “dovada” unei pretinse conspiraţii împotriva noilor procurori şefi numiţi de Iohannis. Horațiu Radu candidase și el la șefia Parchetului General, dar postul i-a fost atribuit Gabrielei Scutea.

Două zile mai târziu, procurorul militar Bogdan Pîrlog s-a autosesizat și a deschis dosar penal in rem (pentru fapte) pentru abuz în serviciu și violarea vieții private în acest caz. Acesta a invocat suspiciuni că în această cauză ar putea fi implicați militari.

La câteva zile, Parchetul General, la a cărui conducere fusese instalată Gabriela Scutea, a solicitat Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul București predarea „de îndată” a dosarului penal deschis de procurorul Bogdan Pîrlog în cazul filării unor ziariști și magistrați, potrivit unei note obținute de HotNews.ro. De asemenea, Scutea a dispus un control legat de modul în care a fost deschis dosarul. Procurorul Bogdan Pîrlog declara pentru HotNews.ro că nu poate da curs cererii de a preda dosarul, afirmând că nu i s-a prezentat niciun element care să justifice acest lucru.

Infirmarea probelor

În data de 6 aprilie, cercetarea Parchetului Tribunalului Militar Bucureşti în acest dosar a fost infirmată de procurorul general Gabriele Scutea pe motiv că “actele procesuale au fost dispuse cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la competenţa după calitatea persoanei”.

Procurorul general Gabriela Scutea a declarat într-un interviu pentru Ziare.com, că verificările pe care le-a dispus în acest caz au arătat că sesizarea din oficiu este legală, însă competență specială a Parchetului Militar nu se poate susține. Ea susține că formula “există posibilitatea” că autorii să fie militari contrazice Codul de Procedură Penală, care cere descrierea faptei.

“Autorul necunoscut e militar, această aserțiune mi se pare demnă de discutat în seminarii la facultate. (…) Noi știm că au fost 4 persoane într-un restaurant, iar șederea și interacțiunea lor în restaurant au fost filmate fără acordul lor. Nu erau elemente care să inducă această competență specială după calitatea persoanei”, a declarat procurorul general.

Gabriela Scutea “a vrut să blocheze dosarul încă de la început, când erau doar două acte procesuale în dosar și când a dispus controlul. Voi sesiza Secția pentru procurori a CSM pentru ingerință în activitatea de urmărire penală din dosar”, a reacționat atunci procurorul militar.
Ce prevede decretul privind starea de urgență pentru urmărirea penală:

Decizia de trimitere a dosarului la DIICOT vine în contextul în care decretul privind instituirea stării de urgență stabilește că activitatea de urmărire penală se desfășoară cu precădere cu privire la cauze urgente precum:

  • a) cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a victimelor și martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele cu persoane vătămate minori;
  • b) actele de urmărire penală, măsurile procesuale și procedeele probatorii a căror amânare ar pune în pericol obținerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, cele privind audierea anticipată, precum și luarea măsurilor asigurătorii;
  • c) cauzele în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național, cauzele având ca obiect infracțiuni contra vieții și cauzele enumerate la alin.(5);
  • d) rezolvarea de către procuror, potrivit art. 327 din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, a cauzelor în care urmărirea penală a fost finalizată înaintea instituirii stării de urgență, verificarea soluțiilor de către procurorul ierarhic superior și soluționarea plângerilor împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *