Ecuadorienii au respins duminică reînființarea de baze militare străine și elaborarea unei noi Constituții, potrivit primelor rezultate ale unui referendum, o înfrângere pentru președintele Daniel Noboa, un aliat al Statelor Unite, transmite AFP.
Aproximativ 61% dintre votanți au votat contra ridicării interdicției privind bazele străine, iar 62% s-au numirii unei adunări însărcinate cu redactarea unei noi Constituții, potrivit rezultatelor parțiale dezvăluite de Consiliul Electoral Național.
„Respectăm voința poporului ecuadorian”, a scris Daniel Noboa pe X după înfrângerea sa la referendum, adăugând că „angajamentul său nu se schimbă, ci se întărește”.
Americanii nu vor putea avea baze în Ecuador
Acest vot negativ va împiedica armata americană să se întoarcă la fosta sa bază militară din Manta, de pe coasta Pacificului, utilizată în trecut de Washington în operațiuni antidrog.
Respinderea referendumului privind bazele străine vine într-o perioadă de tensiuni puternice în America Latină, cu o amplă desfășurare militară americană în Marea Caraibelor și în Pacific, unde Statele Unite efectuează lovituri aeriene împotriva a ceea ce spune că sunt nave care transportă droguri.
În schimbul sprijinului acordat Washingtonului, Daniel Noboa spera să obțină ajutor american pentru a lupta împotriva bandelor și cartelurilor care afectează țara sa, punct de ieșire pentru cocaina produsă în Columbia sau Peru, țări vecine.
Președintele intenționa, de asemenea, să elaboreze o nouă Constituție, considerând că actuala este prea indulgentă cu infractorii.
Noboa a anunțat în timpul referendumului arestarea unui lider de cartel
Votul a avut loc într-un context de violență fără precedent în Ecuador, unde Noboa promovează o politică fermă față de crima organizată, în timp ce justiția a blocat mai multe dintre inițiativele sale considerate contrare drepturilor fundamentale.
Aproape 14 milioane de ecuadorieni erau așteptați la urne pentru a răspunde „da” sau „nu” la patru întrebări în cadrul acestui referendum supus votului obligatoriu. Pe lângă revenirea bazelor militare străine interzise din 2008 și redactarea unei noi Constituții, ei trebuiau să decidă dacă vor pune capăt finanțării publice a partidelor politice și dacă vor reduce numărul parlamentarilor.
La scurt timp după începerea votului, președintele Noboa a anunțat pe X capturarea șefului principalului grup de traficanți de droguri din Ecuador, „Pipo” Chavarria.
Ministrul de interne, John Reimberg, a precizat, pe aceeași platformă, că arestarea a avut loc în Spania.
Ecuador, țara cu cea mai mare rată a crimelor din America de Sud
„Traficul de droguri este atât de prezent în statul ecuadorian, încât s-ar putea să avem nevoie de ajutorul armatei străine”, a declarat pentru AFP Andrés, un vânzător în vârstă de 43 de ani .
Țara traversează o criză de securitate fără precedent, cu o rată a omuciderilor de 39 la 100.000 de locuitori, cea mai ridicată din America Latină, potrivit think-tankului Insight Crime.
Și, potrivit calculelor Observatorului ecuadorian al crimei organizate, cifra ar urma să ajungă la 52 în 2025, un nivel fără precedent și dublu față de media regională.
„Nu există nici asistență medicală, nici securitate”, a spus ecuadoriana Ana Manotoa după ce a votat în cartierul San Miguel del Común, la nord de Quito, epicentrul recentelor manifestații indigene împotriva creșterii prețului motorinei. Votul ei a fost unul de „respingere a guvernului”, afirma această femeie de 36 de ani.
„Unele aspecte ale referendumului sunt avantajoase, altele mai puțin”, a afirmat Carlos Vaca, un portar de 60 de ani, favorabil reducerii numărului de deputați, dar care respinge o nouă Constituție și bazele militare, considerate „înșelătoare”.
La putere din noiembrie 2023, Noboa duce o luptă împotriva crimei organizate prin desfășurarea de militari pe străzi și în închisori, operațiuni spectaculoase în bastioanele traficului de droguri și stări de urgență frecvente, criticate de organizațiile de apărare a drepturilor omului.
De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Ecuadorul a devenit unul dintre principalii aliați ai Washingtonului în regiune, sprijinind desfășurarea militară a acestuia în Marea Caraibelor, care a dus la uciderea a cel puțin 80 de presupuși traficanți de droguri.
