Etichetele ecologice: Jumătate dintre ele ar putea fi mincinoase / Măsuri împotriva „învechirii timpurii a produselor”

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Parlamentul European va începe negocieri cu statele membre cu privire la conținutul final al unei Directive care va reglementa etichetele ecologice sau de energie verde, în condițiile în care jumătate din cele 230 de astfel de etichete existente la nivelul Uniunii Europene nu au o verificare fiabilă, deci ar putea fi mincinoase.

Reciclare de electroniceFoto: Harperdrewart, Dreamstime.com

Acesta este contextul în care a avut loc Conferința „Sustenabil zi de zi”, organizată de Asociația ENVIRON în parteneriat cu Eco Synergy, în care s-a pus accent pe soluții sustenabile de business și stil de viață, ca răspuns la provocările momentului atât în ceea ce privește fenomenul „greenwashing”, cât și cel al poluării accelerate cu deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE).

Discuția despre Directiva privind declarațiile ecologice a fost susținută cu cifre și exemple de Miriam Theimann, de la Biroul European de Mediu, care a arătat care sunt cele mai frecvente exprimări vagi, care dau loc la interpretări, de pe aceste etichete („prietenos cu mediul”, „natural”, „biodegradabil”, „neutru din punct de vedere climatic”, „eco”) și pe care noua Directivă ar urma să le interzică dacă nu sunt susținute 100% de realitate și nu sunt valabile pentru toate componentele/ingredientele produsului.

Măsuri împotriva „învechirii timpurii a produselor”

Directiva privind declarațiile ecologice ar urma să înlăture și alte probleme, precum învechirea timpurie a produselor (foarte multe se strică imediat după expirarea garanției) sau faptul că înlocuirea unor componente poate fi făcută doar cu piese de schimb ale unui singur producător – așa cum este, de exemplu, în cazul încărcătoarelor sau al cartușelor de imprimante, ceea ce poate duce la prețuri aproape la fel de mari ca ale produsului însuși.

Urmarea: mulți oameni preferă să cumpere un produs nou, ceea ce se traduce și în sufocarea mediului cu deșeuri de echipamente electrice și electronice.

Cifrele nu mint: anual se generează aproximativ 50 de milioane de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), adică în jur de 7 kg pentru fiecare persoană. Acesta este de altfel tipul de deșeuri cu cel mai rapid nivel de creștere la nivel mondial. Lucrurile sunt grave dacă ținem cont de faptul că, la nivel global, sunt recuperate și reciclate în mod responsabil doar 20% dintre deșeurile produse. În Europa, lucrurile stau un pic mai bine: procentul ajunge la 49% (dar ținta este de 65%), în vreme ce România e încă mult sub această medie (abia către 30%).

De ce se reciclează mai puțin în România?

Roxana Puia, marketing manager al Asociației ENVIRON, spune că e vorba de educație, de faptul că românii au fost învățați să se aștepte la recompense atunci când reciclează.

„Așteptăm să fim recompensați, premiați, aplaudați, în loc să vedem reciclarea ca o acțiune normală pentru un individ responsabil și conștient de impactul pe care îl are asupra mediului. Este important să reciclăm din convingere, să o facem pentru că ne dăm seama că așa e corect și că realizăm cât de tare o să ne doară dacă nu facem acest lucru, atât pe noi cât și pe cei care vin după noi”, a mai spus Roxana Puia, care a mai adăugat că „ChatGPT nu ne poate forța să reciclăm corect, nici să căutăm punctele de colectare; pentru asta e nevoie de conștientizare, adică de educație și de responsabilizare”. (foto: Harperdrewart, Dreamstime.com)

spot_imgspot_img