Europenii nu sunt îngrijorați de încălzirea globală antropogenă. Realism climatic sau socialism climatic? – Opinii

Cu câteva zile în urmă, IZA – Institute of Labor Economics din Bonn a publicat un studiu de 47 pagini, intitulat Sunt îngrijorați europenii de schimbările climatice? O ilustrare a importanței datelor asupra sentimentelor umane. Autorii studiului – Adam Nowakowski (Bocconi University, Italia) și Andrew J. Oswald (University of Warwick, Marea Britanie) – au analizat statistic răspunsurile a 70.000 europeni, selecționați aleatoriu din 29 națiuni, despre nivelul lor de îngrijorare cu privire la schimbările climatice, aka încălzirea globală antropogenă.

Baza de date folosită provine din două surse recente: sondajele de opinie European Social Survey (ESS), 2016, 40.000 răspunsuri, și Eurobarometer Survey (ES), 2019, 30.000 răspunsuri. Cele două sondaje au acoperit mai multe domenii de interes pentru locuitorii continentului, printre care și schimbările climatice. Întrebările cu conținut climatic au fost de genul:

  • Cât de îngrijorat(ă) sunteți de schimbările climatice? (scara 1: Deloc…5: Extrem de îngrijorat)
  • Imaginați-vă că un număr mare de oameni și-au limitat consumul de energie. Care este probabilitatea că acest lucru ar reduce schimbările climatice? (scara probabilității 0 – 10)
  • Care credeți că sunt cele mai importante două probleme cu care se confruntă țara dumneavoastră în acest moment? (alegeți maximum 2 răspunsuri din listă: criminalitatea; situația economică; inflația; impozitarea; șomajul; terorismul; locuințele; datoriile publice; imigrația; sănătatea și securitatea socială; sistemul de educație; pensiile; problemele legate de mediu, climă și energie)

Analizarea statistică a celor 70.000 răspunsuri a oferit o realitate mai puțin așteptată de unele cercuri politice și contrară corectitudinii politice actuale:

  1. Europenii nu prezintă niveluri ridicate de îngrijorare cu privire la schimbările climatice – doar 1 persoană din 20, or 5%, se descrie ca fiind extrem de îngrijorată.
  2. Cetățenii Europei sunt mai preocupați de probleme apropiate de casele lor, precum sănătatea, securitatea socială, inflația, situația economică generală și șomajul.
  3. Europenii nu sunt foarte convinși că acțiunea comună a consumatorilor de energie va produce un impact real asupra schimbărilor climatice.
  4. Femeile, tinerii, absolvenții de facultate și orășenii prezintă niveluri de îngrijorare mai ridicate cu privire la schimbările climatice, pe când bărbații, bătrânii și cei cu nivel scăzut de educație sunt cel mai puțin îngrijorați.
  5. Cetățenii care trăiesc în țările mai calde, sudice, ale continentului, sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât locuitorii din țările nordice, mai reci.

Pe ansamblu, cei 70.000 europeni chestionați au plasat schimbările climatice, împreună cu problemele ecologice și cele energetice, pe locul al 5-lea al listei lor de priorități, în urma sănătății și securității sociale (locul 1), creșterea prețurilor, inflația și costul vieții (locul 2), situația economică (locul 3) și șomajul (locul 4).

Oricât de neașteptate sunt aceste rezultate pentru unii, autorii studiului atrag atenția că adevăratul nivel mediu de îngrijorare al europenilor ar putea fi în realitate mai mic din cauza unei probleme faimoase întâlnite în sondajele de opinie: social desirability bias – tendința celor intervievați de a simți presați să răspundă „corect politic” unor întrebări pentru a fi plăcuți celor din juri.

Autorii studiului se arată surprinși de propriilor lor rezultate și atrag atenția asupra consecințelor imediate:

Deoarece Europa are unele dintre cele mai înalte niveluri de educație din lume, continentul creează un teren natural de testare pentru un astfel de studiu empiric. Dacă europenii nu sunt extrem de îngrijorați de încălzirea globală antropogenă și nu sunt convinși de o nevoie urgentă de schimbare, există probabil puține motive pentru a fi optimiști cu privire la majoritatea celorlalte părți ale lumii (p. 4)

Aș dori să reamintesc că am prezentat de mai multe ori în articolele mele astfel de sondaje ale opiniei publice în care oamenii „dau cu tifla” consensului celor 97% experți care cred în încălzirea globală antropogenă și plasează constant schimbările climatice la baza listei de probleme care-i interesează cu adevărat. Doar un singur exemplu recent, pentru ca europenii să vadă că nu sunt singurii pe care schimbările climatice îi interesează prea puțin (Fig.1)

Fig 1. Un sondaj efectuat de Pew Research Center în ianuarie 2019 a listat prioritățile politicilor publice pentru administrația Donald Trump și Congresul SUA. Schimbările climatice ocupă penultimul loc în clasamentul interesului public. Situații similare s-au înregistrat și în 2017 și 2018. Pe primele locurile ale interesului public al americanilor se situează, în ordine, economia, costurile medicale, educația și terorismul. Detalii, Cranganu, C., 2020, Schimbările climatice – Un ghid (uneori) incorect politic, Ed. Integral, pp. 170 -175.

Faptul că numai 5% din locuitorii Europei sunt „extrem de îngrijorați” de consecințele schimbărilor climatice, în condițiile în care Extinction Rebellion și Greta Thunberg sunt vedete mediatice necontestate deocamdată, dovedește că realismul climatic a învins alarmismul climatic și oferă speranțe că bunul simț, chiar incorect politic, triumfă în cele din urmă.

Mai mult, conducerea politică și administrativă (birocratică) a Uniunii Europene, care a preluat modelul democraților americani – Green New Deal – și a propus propriul European Green Deal, ar trebui să reflecteze la rezultatele acestui studiu. Pentru că oricât de meșteșugite ar fi noile politici de mediu, sustenabilitate, de-carbonizare a economiilor comunitare etc., toate au o valoare minusculă dacă alegătorii nu le votează. Cetățenii Europei au nevoia și dorința să constate că opiniile lor sunt cunoscute și respectate de actorii politici, economici, sociali de pe scena bruxelleză.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *