Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a avut unul dintre discursurile care au energizat și „au răcorit” sala contra lui Bolojan, în ședința PSD de luni în care social-democrații au votat cu 97% împotriva actualului premier liberal. Verificarea afirmațiilor sale de către HotNews oglindește care este situația reală a consumatorului român de energie.
1. Prețul energiei
Bogdan Ivan a spus: „E o perioadă extrem de complicată și am ajuns la conducerea Ministerului Energiei, pentru prima dată după 10 ani un social-democrat, după 10 ani de colegi de dreapta, care, cu toată buna intenție, sunt convins, au reușit să lase în România cel mai mare preț al energiei din întreaga Uniune Europeană”.
Ministrul Ivan nu a precizat la ce preț se referă. Dacă se referă la prețul pentru consumatori, este complet neadevărat: prețul a fost plafonat din 2021 până la 1 iulie 2025 la unul dintre cele mai mici niveluri din Uniunea Europeană.
Dacă este cel de pe bursă, atunci da, acesta este în unele zile cel mai mare din UE. Dar în altele, prețul în România este și cel mai mic din UE, în funcție de consum, de producție și de factorii meteo.
Chiar și fără plafon, România nu este cea mai scumpă țară din UE din punctul de vedere al energiei. Potrivit ultimelor date ale Eurostat, valabile pentru 2025, cel mai mare preț al energiei pentru gospodării este în Cehia, Polonia, Germania și Italia, România fiind pe locul patru.
2. Ministrul Ivan a afirmat că ieftinirea electricității i se datorează
Bogdan Ivan: „Asta e realitatea în care PSD a ajuns acolo. După plafonări, răsplafonări, liberalizări, care n-au făcut decât ca, între 2020 și 2025, prețul energiei electrice să fie de 5 ori mai mare pentru consumatorii din țara noastră”.
În realitate, prețurile nu au crescut de cinci ori în perioada 2020-2025. Până la 1 iulie 2025 prețul a fost același, plafonat, iar, la liberalizare, pentru clienții Hidroelectrica majorarea a fost de 70% (de la 0,68 – 0,8 lei la 1 leu pe kWh).
Pentru ceilalți consumatori, prețul s-a dublat (de la 0,68 – 0,8 lei pe kWh, la 1,5 lei pe kWh). Între timp, însă, prețurile din piață au scăzut la majoritatea furnizorilor.
3 și 4. Două afirmații neadevărate în aceeași frază
Bogdan Ivan: „Am început o serie de discuții cu oamenii care sunt din această piață și poate părea puțin, dar, după ce am obligat traderii să blocheze sume consistente de bani atunci când cumpără energia, după ce am venit cu reguli mai clare în piață, de la oferte care în iulie erau cuprinse între 1,50-1,60 lei în marea lor majoritate pe piață, astăzi avem și oferte la 0,90, 1 leu, un leu și 10 bani”.
În această construcție verbală, ministrul își atribuie două merite care nu îi aparțin. Obligația traderilor de a depune garanții nu a fost introdusă de Ministerul Energiei, ci de ANRE.
Ca efect economic, ieftinirea din ofertele furnizorilor din piață este rezultatul concurenței generate de liberalizarea pieței și de migrarea consumatorilor către furnizorii cu cele mai mici prețuri.
5. Ivan spune că a rezolvat problema „băieților deștepți din energie”
Bogdan Ivan spune în continuare: „Am reușit acest lucru cu reguli clare prin care să blochezi tot ce înseamnă speculă, pentru că sunt acești băieți deștepți care sunt, au lucrat, lucrează, și o mare parte din ceea ce făceau am blocat-o prin acest măsuri”.
În realitate, problema „băieților deștepți din energie” nu a fost rezolvată. Este o problemă pe care chiar premierul Ilie Bolojan a semnalat-o și pe care ANRE urmărește să o rezolve prin modificarea regulamentelor de obținere a avizelor pentru proiectele fotovoltaice.
6. Banii din PNRR
Ce a mai spus ministrul PSD: „În mandatul meu la Ministerul Energiei am adus 1 miliard de euro bani direct decontați pentru investiții. Dacă în doi ani și jumătate de când a început PNRR până în iunie anul trecut au fost plătiți puțin peste 100 de milioane de euro, între iulie anul trecut și aprilie 2026 au ajuns să facă plăți mai mult decât în doi ani și jumătate”.
În realitate, plățile au fost efectuate deoarece în această perioadă au fost finalizate proiecte finanțate prin PNRR și Fondul de Modernizare, ajungându-se firesc la etapa de decontare.
Mai mult, companiile din sectorul energetic au semnalat întârzieri în efectuarea unor plăți în această perioadă, chiar dacă proiectele au fost deja finalizate.
7. Ideea lui Bolojan
În continuare, Ivan a spus: „Imediat după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, când prețurile gazelor erau și cu 70% mai mari, România e prima țară din UE care a găsit un mecanism pe care l-am propus Guvernului României”.
„După dezbateri foarte îndelungate am ajuns să adoptăm un mecanism prin care energia produsă pe gaze naturale să rămână același până în aprilie 2026. Un miliard de euro care s-ar fi dus în profiturile companiilor rămân în buzunarele oamenilor, lucru pe care l-a făcut un ministru social-democrat”.
În realitate este vorba de prețul gazelor și nu de prețul energiei produse din gaze, iar termenul nu este aprilie 2026, ci aprilie 2027. Chiar și așa, mecanismul nu a venit după izbucnirea războiului, ci fusese anunțat dinainte, la începutul lunii februarie, chiar de premierul Ilie Bolojan.
Mai mult, potrivit informațiilor HotNews pe care le-a și publicat la acel moment, Ministerul Energiei se pregătea de liberalizarea prețului gazelor, iar ministrul Ivan a fost luat prin surprindere de anunțul lui Bolojan privind amânarea cu un an a liberalizării.
8. Închiderea centralelor pe cărbune
Bogdan Ivan a continuat: „Cu un cinism pe care nu pot să-l descriu, în 2020 România a ales cea mai agresivă politică de decarbonizare din întreaga Uniune Europeană. Și și-a asumat că până la finalul lui 2025 o să oprească exploatările de cărbune din țara noastră și o să oprească și centralele pe cărbune din țara noastră”.
„Prin comparație Germania și Polonia și-au ales ca termene 2039, respectiv 2049. În Germania avem situații în care sunt date la o parte turbinele eoliene ca să deschidă din nou zăcămintele de cărbune”.
”Iar noi am asumat niște termene extrem de agresive, ne-am asumat că dăm afară mii de oameni, ne-am asumat că închidem și centralele pe cărbune și exploatările de cărbune”, a mai spus ministrul Ivan.
În realitate, închiderea centralelor pe cărbune a fost asumată de România în cadrul planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, companie care a putut astfel să obțină un ajutor de stat de 2,5 miliarde de euro.
Planul avea ca obiectiv redresarea financiară a companiei, care era pe punctul de a intra în faliment fără acest ajutor. Potrivit planului din 2021, la Complexul Oltenia urmau să fie construite două centrale pe gaz și un parc fotovoltaic până la 31 decembrie 2025, când ar fi urmat să fie închise centralele pe cărbune.
Însă noile proiecte nu au fost realizate la timp și România a cerut o amânare a închiderii centralelor pe lignit.
9. „Fabrica de Inteligență Artificială” care ține dronele departe
Ivan a vorbit și de un proiect, „poate cel mai important proiect pe care îl are România, o fabrică de inteligență artificială pe care o vom face la Cernavodă, pentru că avem nevoie de energie electrică în bandă și care va aduce 5 miliarde de euro și o șansă reală pentru miile de studenți și de ingineri pe care le avem în țara noastră, să facem din țara noastră un hub energetic și de tehnologie a informațiilor, și astfel nimeni vreodată nu se va mai gândi să dea cu drone în apropierea țării noastre”.
În realitate, România încearcă de opt ani să finalizeze o centrală de 400 MW (cea de la Iernut). România are în derulare sau în plan numeroase alte proiecte, precum retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă, construcția reactoarelor 3 și 4, hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești, alte proiecte hidro și mini-reactoarele de la Doicești.
În acest context, se adaugă și proiectul unei așa-zise „fabrici de inteligență artificială” de 5 miliarde de euro, care, în forma prezentată, pare ceva indefinit. Prezența în aceeași frază a unei „fabrici de inteligență artificială” și a afirmației de „nimeni vreodată nu se va mai gândi să dea cu drone în apropierea țării noastre” este, cognitiv, o necunoscută.
10. Ivan a spus la începutul războiului că motorina nu are cum să ajungă la 10 lei
Despre prețul carburanților: „Dacă nu am fi fost noi cei de la PSD la guvernare, dacă nu am fi venit cu soluția privind pachetul pentru reducerea prețului, astăzi prețul motorinei a fost cu un leu mai mare. După ce m-am dus în fața Guvernului cu propunerea de a declara criza pe care era clar că o trăiam”.
În realitate, la începutul războiului, când analiștii estimau că prețul motorinei ar putea ajunge la 10 lei, Ivan susținea că orice scumpire mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată. În plus, el califica prognozele privind prețul de 10 lei ca fiind„minciuni sfruntate”. După doar o zi, s-a răzgândit și a admis că există acest risc.
